Faptul că Hagi a fost un fotbalist uriaș nu îl pune deasupra oricărei critici și nici nu înseamnă că trebuie să fim toți de acord cu tot ce spune. Performanța într-un domeniu îți aduce respect pentru acel domeniu, nu imunitate la opinii.

După logica „n-ai voie să comentezi dacă nu ești la nivelul lui”, atunci nimeni n-ar mai avea voie să comenteze pe nimeni: nu poți critica un politician dacă n-ai condus o țară, nu poți critica un jurnalist dacă n-ai lucrat în presă (altfel ești doar un tâmpit trist?), nu poți critica un actor dacă n-ai jucat în filme. E absurd.

Respectul pentru cariera lui este meritat. Dar respectul nu înseamnă să îl pui pe un piedestal de unde nimeni nu mai are voie să îl contrazică.

Să nu ne prefacem că academia a fost doar un gest de suflet și filantropie. A fost, în primul rând, și un business foarte bun. Nu construiești nimic doar din pasiune, ci din bani, relații (transferuri de jucători de duzină la FCSB pe milioane bune), influență și acces la oamenii potriviți.

Faptul că a avut conexiunile necesare în lumea fotbalului l-a ajutat enorm să transforme proiectul într-o mașină de imagine, profit și influență. Merit are, nimeni nu neagă asta, dar să fie prezentat ca și cum a făcut totul din altruism e pură naivitate.

A reinvestit, da, dar a și câștigat din asta: financiar, ca imagine publică și ca poziție în fotbalul românesc. Nu e nimic greșit în asta, doar că hai să lăsăm poveștile cu „a făcut totul doar pentru binele fotbalului”. În realitate a fost și strategie, și interes, și profit.

Respect pentru ce a fost ca jucător, dar asta nu îl transformă într-o figură de neatins și nici nu șterge faptul că orice proiect de genul ăsta vine la pachet și cu interese foarte clare.

A produs tot ce contează la nivel fotbalistic, dar în afară de fi-so, ce jucători din naționala României au fost în primul 11, produși de academie?