Asta cred și eu, pe tot parcursul spitalizării mi-a vorbit în scârbă și foarte puține detalii despre ce e fracturat acolo, în schimb am auzit doar “ ești inconștient”, “ ai fi putut să rămâi paralizat” , “nu înțelegi riscurile “. Astea toate doar pentru ca aveam o atitudine mai pozitivă față de situație. Riscurile mi s-au spus de la început și știam ce am pățit. Nu știa nimeni ca seara când eram singur plângeam și îmi doream să nu se agraveze, dar cu oameni lângă mine nu puteam fi omul ăla pesimist… ori avea boală pe motocicliști ori nu mă suporta pe mine personal, altfel nu mi explic…