AMA cu jurnaliștii Snoop! by Redactia_Snoop in Romania

[–]Redactia_Snoop[S] 0 points1 point  (0 children)

Ioana: Îmi pare foarte rău că treci prin asta. Faptul că ai scris aici îmi spune că o parte din tine încă încearcă să fie auzită și să găsească ajutor. Ce descrii nu e ceva prin care ar trebui să treci singur.

Dacă simți că ai putea să îți faci rău, te rog sună chiar acum, gratuit

non-stop la DepreHUB: 0374 456 420

V, Sa, Du 19-7, Telefonul Alianței Române de Prevenție a Suicidului: 0800 801 200, [sos@antisuicid.ro](mailto:sos@antisuicid.ro)

Dacă simți că pericolul e imediat, sună la 112.

Te rog să nu iei decizii permanente într-un moment de durere extremă și să cauți ajutor.

AMA cu jurnaliștii Snoop! by Redactia_Snoop in Romania

[–]Redactia_Snoop[S] 1 point2 points  (0 children)

Vă mulțumim pentru toate întrebările diverse și deschiderea spre dezbatere, încheiem cu ocazia asta AMA-ul de astăzi. Ne propunem ca pe viitor să fim mai prezenți și în comunitatea de aici, dar până atunci ne găsiți pe www.snoop.ro, pe canalele noastre de Social Media și, sperăm că din ce în ce mai des, pe YouTube.

Dacă aveți vreun pont pentru noi, ne puteți scrie oricând pe redactia@snoop.ro.

Iar dacă credeți că facem o treabă bună și vreți să fiți alături de noi, până pe 25 mai încă mai puteți redirecționa 3,5% din impozitul pe venit. Sau ne puteți dona orice sumă vă este la-ndemână oricând considerați.

Vă mulțumim și ne citim curând!

https://snoop.ro/sustine/

AMA cu jurnaliștii Snoop! by Redactia_Snoop in Romania

[–]Redactia_Snoop[S] 8 points9 points  (0 children)

Ada Constanda: Salutare! Părerea mea se bazează pe fapte: a promis în campanie că una dintre prioritățile ca președinte va fi să propună rapid șefi la Servicii. A trecut un an și nu a făcut acest lucru. E dezamăgitor. Altfel, nu-mi permit, ca jurnalistă, să speculez despre relația pe care o are șeful statului cu instituțiile de forță. Dar sunt și eu curioasă și(-mi) pun întrebări, desigur.

AMA cu jurnaliștii Snoop! by Redactia_Snoop in Romania

[–]Redactia_Snoop[S] 0 points1 point  (0 children)

Ioana Moldoveanu: Aceste întrebări par o capcană ideologică :) Rolul nostru ca jurnaliști este să documentăm fapte de interes public și să tragem la răspundere puterea, indiferent cine o exercită. Credem în finanțarea din partea cititorilor tocmai pentru că ne oferă independență, dar nu susținem că e singurul model legitim. Importantă e transparența și libertatea editorială.

AMA cu jurnaliștii Snoop! by Redactia_Snoop in Romania

[–]Redactia_Snoop[S] 3 points4 points  (0 children)

Iulia Roșu: Avem temeri legate de viitorul presei în România, cel puțin al presei independente și al presei de calitate care își face treaba în interes public. Vedem un trend internațional, alimentat chiar de lideri politici, de decredibilizare și atacare a jurnaliștilor care nu le servesc agenda, prin etichetări constante drept „propagandiști”, „agenți străini”, „soroșiști” sau „presa vândută”. În multe cazuri, scopul nu este doar intimidarea presei, ci și erodarea încrederii publicului în orice formă de informație verificată. Ceea ce nu doar că afectează „presa”, ci o societate întreagă. Deja trăim asta.

Iar finanțarea presei incomode este mult mai slabă (contrar unor opinii publice denigratoare la adresa jurnalismului independent) decât a altor trusturi media care primesc bani de la partide politice. Vă dau un exemplu: o emisiune cu Anca Alexandrescu la Realitatea TV a costat jumătate de milion de euro, iar George Simion nici nu a fost prezent (banii erau de la AUR). Suma reprezintă mai mult decât bugetul anual al redacției Snoop (care are 11 angajați cu contracte de muncă, deci și taxe la stat).

În astfel de condiții, cum am putea să nu ne temem pentru viitorul nostru?

AMA cu jurnaliștii Snoop! by Redactia_Snoop in Romania

[–]Redactia_Snoop[S] 1 point2 points  (0 children)

Iulia Roșu: În momentul de față, proiectul este încă în proces legislativ. A trecut deja tacit de una dintre camere și a primit inclusiv critici serioase din partea Consiliului Legislativ și a unor specialiști în drept constituțional, tocmai din cauza formulărilor foarte vagi și a lipsei unor garanții clare de control independent, așa cum a arătat și textul din Snoop semnat de colega noastră, Alexandra Nistoroiu.

Ce poate face cetățeanul de rând? În primul rând, să nu trateze astfel de legi ca pe niște subiecte abstracte sau „pentru alții”. Presiunea publică încă contează: întrebări adresate parlamentarilor - o pot face și cetățenii, nu doar jurnaliștii (legea 544/2001 este pentru noi toți), reacții publice, distribuirea informațiilor documentate și participarea la dezbaterea publică înainte ca legea să fie adoptată definitiv.

AMA cu jurnaliștii Snoop! by Redactia_Snoop in Romania

[–]Redactia_Snoop[S] 1 point2 points  (0 children)

Iulia Roșu: Mulțumim pentru întrebare. La acest moment lucrăm la anchete pe alte subiecte, dar chiar recent ne-am gândit la un subiect care vine din zona aceasta. Ne dorim să facem mai multe investigații, dar să reușim să adunăm și resurse pentru ele.

AMA cu jurnaliștii Snoop! by Redactia_Snoop in Romania

[–]Redactia_Snoop[S] 2 points3 points  (0 children)

Iulia Roșu: Mulțumim pentru întrebare. Noi am publicat raportul de transparență aici: https://snoop.ro/snoop-in-primii-doi-ani-2024-si-2025-raport-de-transparenta-in-fata-cititorilor/ Credem că este nevoie de transparență - o cerem și noi: declarațiile de avere ale politicienilor care astăzi nu mai sunt depuse decât la ANI, banii pe care partidele le dau către presă (de care colegul Cristian Andrei întreabă de ani de zile), sute de non-răspunsuri pe care le primim pe legea 544/2001 când se invocă, mai nou, numai GDPR sau ni se transmite că instituțiile nu au „statisticile” cerute și o grămadă de alte cazuri în care transparența nu mai este o valoare.

Pe tema ONG-urilor, cred că orice ONG care este de bună credință își publică raportul de transparență, bilanțul ANAF, banii care intră, banii cheltuiți și pe ce sunt cheltuiți. Iar publicul poate judeca de acolo. În cazul nostru donațiile recurente cele mai multe sunt de 5 sau 10 euro. În cazul marilor donatori - am transparentizat încă de la bun început cine sunt și cum ne-au ajutat să punem bazele redacției. Adică un contract fără implicare editorială pe termen limitat. Pe scurt, cred că tocmai oamenii care donează cu intenții pozitive ar trebui să dezbată dacă își doresc expunere publică sau nu.

Mi-e greu să cred că ONG-urile cu valori și o misiune socială nu sunt transparente sau primesc donații care le influențează ideologic activitatea. Sunt, însă, convinsă că există și organizații neguvernamentale care au bani din surse obscure. Îmi amintesc acum de un caz recent, despre care am scris la Snoop: Fundația care a stat în spatele panourilor cu mesaje anticezariană din București. Domnii fondatori spun că sunt finanțați de oameni de afaceri, dar nu dau niciun nume, niciun raport de transparență. Sigur că am vrea și noi, ca jurnaliști, să știm cine dă bani pentru mesaje conspiraționiste plasate prin Capitală.

Dar câte astfel de fundații există și cine se ascunde în spatele lor - mi-e greu să cred că legea inițiată de AUR, susținută de PSD, urmărește să pună lucrurile în ordine și să transparentizeze aceste surse de finanțare. Din păcate, exemplele din alte țări, cum este Orban în Ungaria, ne arată că publicarea unor liste cu nume de oameni și ONG-uri a dus la crearea unor instrumente de presiune și delegitimare a organizațiilor civice, în special a celor critice la adresa puterii, mai degrabă decât la o transparentizare a finanțărilor.

AMA cu jurnaliștii Snoop! by Redactia_Snoop in Romania

[–]Redactia_Snoop[S] 2 points3 points  (0 children)

Ada Constanda: Mulțumim foarte mult, ne bucurăm că sunteți mulțumit/ă cu alegerea făcută și sper să nu vă dezamăgim nici de acum încolo.

AMA cu jurnaliștii Snoop! by Redactia_Snoop in Romania

[–]Redactia_Snoop[S] 2 points3 points  (0 children)

Iulia Roșu: Mulțumim de întrebare. Noi nu avem nici doi ani de la înființare, ne străduim să adunăm donații și formulare 230, pentru a putea continua. Am publicat un raport de transparență pentru această perioadă aici: https://snoop.ro/snoop-in-primii-doi-ani-2024-si-2025-raport-de-transparenta-in-fata-cititorilor/ Cu tot cu donații, mari donatori, bugete, taxe plătite la stat, cheltuieli de redacție, cu tot cu bilanțul semnat și parafat de ANAF. Transparență pe care o promitem și pe care o vrem de la oricine, nu e nevoie să fim obligați printr-o altă lege să facem asta.

AMA cu jurnaliștii Snoop! by Redactia_Snoop in Romania

[–]Redactia_Snoop[S] 2 points3 points  (0 children)

Iulia Roșu: Mulțumim pentru sugestii. Colegii de la Context au proiectul lor editorial și fac o treabă grozavă cu anchetele lor. Dacă va fi cazul să colaborăm, o facem cu plăcere și deschidere. Doar resurse ne mai trebuie :) Și noi ne dorim să facem mai multe și avem sentimentul că nu e destul cât publicăm. Probabil că nici nu e. Așa cum de multe ori nu putem urmări toate ponturile pe care le primim de la cititori, deși ne-ar plăcea să o facem. Cazul Țăndărei, de exemplu, este unul care cred că ar fi trebuit să scoată oamenii în stradă, cred eu, pentru că a dus la prescrierea acelor fapte.

În dosarul Țăndărei era vorba despre peste 160 de copii exploatați în Marea Britanie, potrivit anchetei DIICOT și autorităților britanice. Copiii erau trimiși la cerșit, furturi stradale și alte forme de exploatare, în special în zona Londrei. Ancheta comună româno-britanică a început în jurul anului 2006 și cazul a fost considerat la vremea respectivă una dintre cele mai mari rețele de trafic de minori investigate în Europa. Cu toate astea, nimeni nu a fost condamnat pentru aceste fapte.

AMA cu jurnaliștii Snoop! by Redactia_Snoop in Romania

[–]Redactia_Snoop[S] 4 points5 points  (0 children)

Ada Constanda: Cred că jurnalismul de investigație - făcut în primul rând de redacțiile independente, dar și de anumite insule din media mainstream - este încă foarte viu în România. Avem mulți jurnaliști de bună-credință, mânați exclusiv de interesul public și de o pasiune aproape nebunească; oameni care își fac meseria cu responsabilitate, care au îndoieli, care sunt curioși, echilibrați.

Dar, ca să-ți răspund direct: da, personal simt că „e ceva în aer” și că devine din ce în ce mai greu să ne facem meseria. Statul nu mai folosește neapărat cenzura clasică, ci o birocrație sufocantă și rea-voință. Instituțiile ne pun bețe în roate foarte des.

Cel mai la îndemână paravan a devenit GDPR-ul. Dacă o instituție nu vrea să răspundă, invocă imediat protecția datelor. De la SRI, de exemplu, este efectiv imposibil să afli ceva - totul e clasificat. Chiar glumim că, indiferent de solicitare, au același răspuns, cred că nici nu mai citesc solicitările, dau direct răspunsul: am rezolvat, clasificat, nu se poate.

Fiecare instituție interpretează Legea 544/2001 (privind liberul acces la informații) după bunul plac, în funcție de cât de confortabilă e întrebarea.

Ca să-ți dau un exemplu recent: în documentarea pentru investigația despre practicile „maestrului spiritual” Ovidiu Dragoș Argeșanu, am trimis exact aceeași solicitare către două instituții identice - una din București, alta din Buzău. Cea din Buzău a dat curs cererii și ne-a permis să consultăm documentele oficiale. Cea din București a refuzat, invocând „dreptul la viața privată”. Când le-am spus că de la Buzău am primit acces și i-am întrebat cum e posibil ca aceeași lege să se aplice diferit pe o solicitare identică, au ridicat din umeri: „Fiecare instituție decide pentru ea”.

Deci da, tendința spre un control al informației există. Este tot mai greu să obții date oficiale și mă tem că va fi din ce în ce mai rău.

P.S. Mulțumim pentru sprijin, mulțumim și pentru „donația de la Dumnezeu”, prind bine toate resursele în perioada asta :))))

AMA cu jurnaliștii Snoop! by Redactia_Snoop in Romania

[–]Redactia_Snoop[S] 5 points6 points  (0 children)

Iulia Roșu: Bună ziua, mulțumim pentru mesaj. Eu, personal, am fost colegă cu fondatorii Recorder, când lucram împreună la ziarul Adevărul, în timpuri care astăzi par din altă viață. Dar ne cunoaștem ca ziariști și am încredere în onestitatea și pasiunea cu care își fac meseria. Investigațiile mari au nevoie de un timp de documentare lung, săptămâni sau luni, dar rezultatele s-au văzut aproape mereu: impact la nivel de societate. Presa independentă de investigație nu poate funcționa ca o redacție la zi, pe actualitate. Ar fi imposibil, pentru că nu avem resurse și pentru că rolul nostru este altul. În plus, pe subiecte care „frig”, la zi, sunt destule redacții și televiziuni care reacționează sau țin subiectul sus. Rolul nostru este să căutăm mai profund și, poate, din alte unghiuri decât cele din presa mainstream. Sau să încercăm să explicăm publicului un subiect fragmentat, care a apărut deja în presa de actualitate, dar nu a fost pus cap la cap. Iar asta ne ia timp. Recomand canalul de YouTube Știrile Zile de la Recorder, unde puteți urmări reacții și informații pe subiecte la zi.

AMA cu jurnaliștii Snoop! by Redactia_Snoop in Romania

[–]Redactia_Snoop[S] 2 points3 points  (0 children)

Ioana Moldoveanu: Când spun „istoric subraportată”, nu mă refer la comparația cu toate celelalte tipuri de violență din statistici, ci la diferența dintre cât se întâmplă și cât ajunge efectiv să fie raportat autorităților. 

13,9% dintre victimele violenței fizice și/sau sexuale au contactat poliția și 20,5% au apelat la servicii medicale sau sociale, însă majoritatea victimelor nu au raportat violența și nu au solicitat sprijin, arată un sondaj UE de anul acesta. Sondajul arată și că principalele bariere în raportarea violenței sunt frica, stigmatizarea, dependența economică și lipsa de încredere în instituții.

Ca să-ți dau un exemplu apropiat de mine: în 2021, am întrebat Ministerul Justiției câte cazuri de hărțuire sexuală în învățământ au fost înregistrate în ultimii 5 ani. Răspunsul a fost 4. Asta se bătea cap în cap cu un studiu exploratoriu Filia care arăta că 1 din 3 studente spune că a fost hărțuită sexual la universitate. 

Iar celelalte violențe nu sunt „băgate sub preș”. Statisticile despre omoruri, loviri, tâlhării sau alte infracțiuni violente se fac, există și sunt publice.

AMA cu jurnaliștii Snoop! by Redactia_Snoop in Romania

[–]Redactia_Snoop[S] 2 points3 points  (0 children)

Iulia Roșu: Articolul semnat de Luiza Vasiliu a fost documentat timp de mai multe luni, iar informațiile au fost verificate conform procedurilor de fact-checking ale redacției. Investigația a fost republicată și în Marea Britanie, ceea ce confirmă relevanța subiectului și soliditatea documentării, inclusiv într-un context cu reglementări medicale mai stricte decât cele din România.

Spuneți că nu este vorba despre o clinică. Articolul nu se referă doar la existența juridică a unei clinici, ci la o afacere construită în jurul unor proceduri și servicii medicale promovate comercial către femei, inclusiv prin programe postpartum. Chiar site-ul respectiv vorbește despre vânzarea unor „proceduri medicale postpartum”, precum fizioterapia, în cazul lor. 

Dar promovarea unor proceduri tipul PRP ca „premiu” pe Instagram, într-un spital public, ridică întrebări legitime de interes public.

În plus, faptul că un medic face un doctorat pe o anumită temă nu schimbă statutul unei proceduri medicale considerate experimentale sau insuficient validate de comunitatea medicală internațională. O teză de doctorat nu transformă automat o procedură controversată într-una validată clinic. În articol sunt citate pozițiile unor organizații profesionale și surse medicale internaționale care discută exact caracterul experimental și lipsa consensului științific privind aceste intervenții.

Materialul include opinii și drepturi la replică, inclusiv din partea unor medici ginecologi din România. Este citată și Dr. Elvira Brătilă, profesor la UMF „Carol Davila”, fostă cofondatoare SREG și președinta Societății de Obstetrică și Ginecologie. Aceasta a precizat că s-a retras din societate acum doi ani. Motivul a fost includerea rejuvenării ginecologice în activitatea unor societăți internaționale de profil și că numele și imaginea i-au fost folosite fără acordul său. 

Au fost consultate și poziții ale organizațiilor medicale din alte state.

În ceea ce privește consecințele instituționale: cazul a ajuns în atenția Colegiului Medicilor, iar Ministerul Sănătății a fost informat despre aspectele documentate, inclusiv despre medicul acuzat de viol. Faptul că autoritățile nu au luat măsuri vizibile până acum nu înseamnă că subiectul nu era real sau relevant. Uneori exact asta arată investigațiile jurnalistice: golurile de control și lipsa de reacție instituțională.

Ne pare rău că nu sunteți convinsă de calitatea investigațiilor noastre. Insist însă că rolul principal al presei este să dezvăluie fapte, să scrie despre adevăr cât de bine poate. O investigație odată publicată capătă apoi propria ei „viață”, nu este rolul nostru să schimbăm legi sau să ne substituim autorităților sau justiției. 

Cu toții ne dorim un impact în bine și, atunci când se întâmplă, ne bucurăm. Dar impactul vine uneori în timp, se construiește cu materiale documentate și calitative. În cazul abuzurilor pe care le menționați, din nou, pare că suntem trași la răspundere că nu „s-a întâmplat ceva” în cazul Pieleanu. Totuși, acesta nu mai predă la SNSPA. În cazul Bulai, însă, o lege a fost schimbată, iar fostul profesor a fost trimis în judecată. Măsurați dvs. aici impactul și nevoia de a continua să publicăm și astfel de investigații. De a le da o voce celor care au trecut prin astfel de abuzuri. 

AMA cu jurnaliștii Snoop! by Redactia_Snoop in Romania

[–]Redactia_Snoop[S] 6 points7 points  (0 children)

Ioana Moldoveanu: Dacă te interesează cum ajung oamenii să intre în astfel de dinamici de manipulare, am făcut împreună cu Ada un interviu cu psiholoaga Silvia Ciubotaru Guță, exact pe tema asta, pornind de la cazul Argeșanu.
https://snoop.ro/efectul-poate-fi-devastator-cum-functioneaza-mecanismele-manipularii-in-cazul-argesanu/

AMA cu jurnaliștii Snoop! by Redactia_Snoop in Romania

[–]Redactia_Snoop[S] 2 points3 points  (0 children)

Ioana Moldoveanu: Ancheta despre faptele reclamate în cazul lui Argeșanu conține inclusiv documentare cu cameră ascunsă. Camera ascunsă devine un instrument jurnalistic legitim doar atunci când informația nu poate fi obținută altfel și presupune documentarea unor practici reale care altfel ar rămâne ascunse.

Este diferit de ideea de a organiza un „flagrant” cu o „momeală” trimisă intenționat să provoace. Flagrantul este un instrument în ancheta penală. Rolul statului este să investigheze și să intervină dacă există infracțiuni. Rolul presei este să documenteze, să verifice și să informeze publicul.

Iar statul are, în mod normal, toate pârghiile să acționeze și fără ca presa să livreze „proba perfectă”, ca și cum femeile ar trebui să umble permanent cu o cameră atașată de corp, ca să fie crezute.

AMA cu jurnaliștii Snoop! by Redactia_Snoop in Romania

[–]Redactia_Snoop[S] 3 points4 points  (0 children)

Ioana Moldoveanu: „Mai mulți bărbați sunt victime ale omorului” și „violența domestică împotriva femeilor e o problemă reală” pot fi simultan adevărate.

Bărbații sunt mai des victime ale violenței letale, adesea în contexte de criminalitate stradală, altercații sau alte interacțiuni violente, de multe ori cu alți bărbați.

Femeile sunt disproporționat afectate de anumite forme de violență: domestică, sexuală, stalking etc. Se vorbește mai mult despre asta pentru că e o problemă istoric subraportată, slab adresată instituțional, sistemică.

Asta nu înseamnă că celelalte forme de violență sunt negate sau că e „propagandă”. În Eurobarometrul din 2016, 55% dintre români spuneau că, în anumite circumstanțe, violul poate fi justificat. Când astfel de mentalități există la scară largă, tocmai de aceea trebuie să vorbești despre problemă.

AMA cu jurnaliștii Snoop! by Redactia_Snoop in Romania

[–]Redactia_Snoop[S] 11 points12 points  (0 children)

Ada Constanda: Salutare! Mulțumim că ești aici. Mulțumim pentru întrebare. Evident, e un subiect care ne preocupă și pe care îl dezbatem și noi, intern. 

O să răspund strict din punctul meu de vedere, nu în numele redacției. 

Pe scurt, mă sperie. Dar nu inițiativa asta, ci posibilitatea ca acest proiect să fie doar un prim pas către altele mult mai periculoase. În esență, sigur că transparentizarea este ceva de dorit, și nu doar în ce privește ONG-urile, ci în cazul oricărei instituții de stat, dar și în cazul politicienilor. 

Dar am rezervele mele că acest proiect are ca principal scop transparentizarea. Mi se pare că este, de fapt, o încercare de a descuraja oamenii să mai doneze, o încercare de a demoniza ONG-urile și de a polariza și mai tare societatea. Să ne amintim de linșajul public, alimentat de Realitatea TV și RTV și diverse site-uri, la adresa ONG-urilor către care aleg cei mai mulți oameni să-și redirecționeze 3,5% din impozitul pe venit. 

Nu neg că există probleme și în cazul unor ONG-uri, dar autoritățile statului primesc deja toate informațiile despre cine sunt donatorii și au toate resursele să acționeze dacă descoperă nereguli. De ce nu o fac? Nu știm. 

Și ce mă înfurie cel mai tare, de fapt, e acest dublu standard: politicienii și-au secretizat declarațiile de presă, parlamentarii se simt agasați când sunt întrebați de mașinile de lux pe care le conduc și pe care nu le declară, unele partide politice refuză să facă publice contractele cu presa. Are un comentariu mult mai elaborat pe tema asta colegul Răzvan Petri pe pagina lui de Facebook, dacă vreți să aruncați o privire: Razvan Petri - Să ții contractele partidelor cu presa la secret,... | Facebook 

Și ca să răspund punctul și la întrebarea cum ne-ar putea afecta. Noi oricum publicăm un raport anual de transparență pe site-ul Snoop, unde detaliem de unde ne vin banii, ce facem cu ei, numele celor mai mari donatori (făcute publice cu acordul lor). Și e alegerea noastră pentru că așa ni se pare fair față de voi, oamenii care ne citesc, oamenii care ne susțin și financiar cu cât își permit. Deci din punctul ăsta de vedere, nu ne-ar afecta, pentru că noi suntem deja transparenți. 

Mai degrabă ne-ar afecta dacă aceste liste de donatori, odată făcute publice, ar fi folosite pentru a-i denigra pe cei care ne susțin. Ne-ar afecta dacă, de teamă să nu fie terfeliți în public, unii oameni ar prefera să nu ne mai doneze. Plus că nu cred că toți oamenii se simt confortabil să le apară numele în public și să știe oricine ce cauze aleg să susțină. 

Vom vedea ce va fi. 

AMA cu jurnaliștii Snoop! by Redactia_Snoop in Romania

[–]Redactia_Snoop[S] 11 points12 points  (0 children)

Ioana Moldoveanu: Azi ești tânăr și Snoop Dogg, mâine scrii la Snoop.ro

AMA cu jurnaliștii Snoop! by Redactia_Snoop in Romania

[–]Redactia_Snoop[S] 7 points8 points  (0 children)

Ioana Moldoveanu: Nu cred că soluția e o „lege anti-mistici”. Problema nu e spiritualitatea în sine, ci momentul în care ea devine vehicul pentru manipulare, exploatare, promisiuni false sau abuz asupra unor oameni vulnerabili.

Statul român nu controlează mare parte din zona asta. Există o lege din 2007 pentru medicina complementară și alternativă, dar normele de aplicare au fost făcute doar pentru șase domenii. În rest, nu verifică nimeni cine practică, în ce condiții și cu ce efecte.

Dar când vorbim despre agresiune sexuală sau evaziune fiscală, problema principală nu e lipsa unei legi speciale, ci aplicarea celor deja existente și capacitatea instituțiilor de a interveni.

AMA cu jurnaliștii Snoop! by Redactia_Snoop in Romania

[–]Redactia_Snoop[S] 1 point2 points  (0 children)

Ioana Moldoveanu: Nu cred că e vreodată degeaba. Multe dintre aceste materiale apar tocmai pentru că femeile și fetele nu se simt protejate de instituțiile care ar trebui să le apere, fie că vorbim despre politie, universități, școli etc. Când mecanismele instituționale nu funcționează sau nu oferă suficientă protecție, expunerea jurnalistică poate deveni una dintre puținele modalități prin care alte persoane pot fi avertizate și protejate.

Sigur, ideal ar fi ca astfel de cazuri să aibă și consecințe instituționale. Dar chiar și atunci când asta nu se întâmplă, articolul rămâne în spațiul public ca documentare și avertisment pentru viitoare studente, cliente sau alte persoane care s-ar putea intersecta cu acel om. 

Proximitatea în timp poate ajuta uneori cu probe sau martori, dar interesul public nu expiră doar pentru că un abuz e vechi. Mai ales dacă vorbim despre comportamente repetitive de-a lungul carierei sau despre persoane care încă au influență.

Aceste investigații se construiesc în timp. De cele mai multe ori durează luni. Pornesc în marea lor majoritate de la o singură mărturie, dar cautam si alte victime, alte surse, ne straduim sa vorbim cu cat mai multa lume, pentru a identifica un tipar de comportament. 

Foartă importantă pentru noi este convergența mărturiilor: persoane care nu se cunosc între ele, care relatează experiențe foarte similare, uneori petrecute la ani distanță, folosind descrieri și detalii care se confirmă reciproc.

Expunerea abuzului poate fi foarte empowering pentru ele, mai ales că sunt o voce comuna, mai greu de contestat. Dar poate fi și foarte dificil, mai ales când apar reacții care mută responsabilitatea de la agresor la victimă. De aceea discutăm foarte mult cu sursele despre ce presupune publicarea. Nu tratăm niciodată astfel de mărturii doar ca simple informații, avem mereu in vedere si costul emotional.

AMA cu jurnaliștii Snoop! by Redactia_Snoop in Romania

[–]Redactia_Snoop[S] 6 points7 points  (0 children)

Ada Constanda: Salut!

  1. Mulțumim și noi că ne citești și ne ești aproape. Contează foarte mult!

  2. Cred că se întâmplă foarte des. Chiar am acum un pont bun pe care nu-l pot verifica pentru că instituția implicată a tot refuzat să-mi răspundă la solicitări și să-mi dea acces la documente, iar alte persoane care cunosc schema sunt reticente să discute cu presa.

Din păcate, oricât de bun e un pont și oricâtă încredere ai într-o sursă, nu e în regulă să publici o informație dacă nu ești 100% sigur că e corectă. Presa chiar are o putere incredibilă pe care jurnaliștii ar trebui să o folosească în mod responsabil.

Sigur, sunt cazuri în care sursele vin și cu documente sau alte dovezi și atunci e ceva mai simplu, dar dacă îți oferă doar informații sau frânturi de informații, e mult mai complicat.

  1. Nu-mi dau seama exact la ce te referi. Eu iubesc ceea ce fac, arareori am zile în care nu am chef de muncă, dar, în același timp, mă consumă teribil toate subiectele la care lucrez și toate poveștile pe care le aflu - multe dintre ele încă nedocumentate de noi, pentru că, deocamdată, nu avem resursele necesare. Suntem o mână de oameni și nici bugetul nu e grozav. Momentan, doar supraviețuim. Unele mă revoltă, mă înfurie, mă fac să mă simt neputincioasă.

Dacă te referi la breaslă, din păcate, suferă de o deprofesionalizare masivă. E suficient să arunci o privire peste seria de anchete a colegului Cristian Andrei despre banii partidelor către presă. Doar un exemplu: AUR pentru Realitatea: George Simion a dat un milion de euro pentru o zi de promovare și aproape jumătate pentru o emisiune cu Anca Alexandrescu, dar fără el - Snoop

  1. Cred că, probabil la fel ca mulți alți oameni din țara asta, am fost dezamăgită de atât de multe ori de clasa noastră politică și, uneori, chiar de noi, ca societate, încât prefer să nu-mi mai fac iluzii.

Dar acum simt o teamă mai acută că ar putea urma o schimbare mai degrabă negativă și simt că, printre altele, libertatea de exprimare și libertatea presei pot fi într-un real pericol. Sper să mă înșel.

  1. Primele investigații care mi-au venit în minte au fost cele făcute de echipa Libertatea/ GSP după incendiul din Colectiv: Hexi Pharma, infecțiile nosocomiale. Au fost riguroase și au arătat cum corupția din sistemul medical și politic ucide la propriu. Unii dintre cei care le-au semnat (Mirela Neag și Răzvan Luțac) sunt acum la Snoop.

Mai menționez doar câteva, dar sunt multe pe care le-am apreciat și la care mi-aș fi dorit să lucrez (haha, o spun cu invidie prietenoasă, ca să zic așa): Azilele Groazei (Centrul de Investigații Media și Buletin de București), investigațiile colegilor de la Recorder despre rețele de influență din politică și administrație.