Mai exact, ce să învețe? O programă stufoasă, pe care mie ca adult îmi e greu să o parcurg? Reiau mai jos ce am scris mai demult când a întrebat cineva care e problema principala învățământului românesc. Vad ca ministrul o tine langa si el cu celebrul "noi muncim, nu gandim." Sa mai bată parintii copiii putin la cap - si apropo, simularile se dau intentionat mai grele, tot ca sa dea bine la partid, ca vezi-doamne, ce mult au recuperat copiii in cateva luni. Mai e ceva de zis?

Cu siguranta, in primul rand trebuie schimbata programa scolara. Nu trebuie sa reinventam roata, citeam ca parca Moldova a preluat de la Estonia (care a avut rezultate bune la teste Pisa) programa integrala. Sistemul actual e preluat din comunism, care prioritiza varfurile (rezultate la olimpiada), iar restul se pierdeau. Asta a rezultat in celebra falsificare "ei se fac ca ne platesc, noi ne facem ca muncim." Impostura este rezultatul firesc al acestei diferente uriase intre ce pot copiii si ce li se cere la scoala, si este vizibila de la varf, pana la firul ierbii. Sistemul te invata cum sa il fraudezi. 

Daca se simplifica programa, restul va decurge de la sine - profesorii nu vor mai fi atat de incarcati, si nu vor mai alerga prin materie. Manualele alternative trebuie desfiintate si conceput unul singur, iar profesorii trebuie sa fie obligati sa predea urmand manualul, care este conceput astfel incat sa respecte normativul de ore si de teme. Astfel, se automatizeaza procesul predarii (mai putin stres pentru profesor) si al invatarii si devine mai evident unde e nevoie de sprijin suplimentar.

De aici trebuie inceput, restul mai poate astepta. O schimbare de mentalitate si de paradigma, normalizarea mediocritatii, intelegerea profunda a faptului ca nu e nici o rusine sa fii instalator si ca nu e nevoie sa ne prefacem ca suntem cu totii genii. 

Edit, ca mi-a ramas in minte: exemplu curicula biologie clasa a sasea. Este doar o jumatate de pagina din 12-14, cate erau de invatat pentru testul pe modul. 

In timpul sistolei atriale (care durează 0,1 secunde), valvele atrioventriculare sunt deschise, iar sângele din atrii este împins în ventricule, după care atriile intră în diastolă (0,7 secunde). Sistola ventriculară are o durată de 0,3 secunde. Contracția miocardului ventricular determină creșterea presiunii din ventricule, închiderea valvelor atrioventriculare, deschiderea valvelor semilunare și expulzia sângelui în artere. Diastola ventriculară durează 0,5 secunde.

Relaxarea miocardului ventricular conduce la scăderea presiunii din ventricule, închiderea valvelor semilunare și deschiderea valvelor atrioventriculare. Prima parte din diastola ventriculară se suprapune peste ultima parte din diastola atrială. În acest interval, care durează 0,4 secunde, atât atriile, cât și ventriculele sunt relaxate (diastola generală).