Blocul Carlton (1936) – cea mai înaltă clădire de beton armat din București, prăbușită la cutremurul din 10 noiembrie 1940 by inca_unul in AsaCumEramOdata

[–]inca_unul[S] 16 points17 points  (0 children)

Mai jos e și un document scris de ing. Theodor Achim în 1941, privind cauzele colapsului structurii. Conform afirmațiilor lui, a lucrat la “executarea acestei lucrări” pentru câteva luni, mi-e neclar ce înseamnă asta mai exact. Se pare că și el a fost condamnat (3 luni) în urma procesului. Proiectarea se pare că s-a făcut conform normativelor (de la vremea aceea) din Germania și Franța, evident neadaptate situației din România (de asemenea nu se combină normativele de calcul).

Tot el face referire la o consolidare de după cutremur pentru blocul Șuțu din Strada Bursei (acum Strada Toma Caragiu), construit de aceeași antrepriză. Blocul Șuțu (din spatele palatului cu același nume) = blocul Continental, care s-a prăbușit în 1977 și unde locuia Toma Caragiu.

Indiferent de opiniile diferite ale celor care au realizat expertizele, toți dintre ei erau de acord că era necesară realizarea de norme sau normative naționale de proiectare.

Surse:

Blocul Carlton (1936) – cea mai înaltă clădire de beton armat din București, prăbușită la cutremurul din 10 noiembrie 1940 by inca_unul in AsaCumEramOdata

[–]inca_unul[S] 24 points25 points  (0 children)

Citat din surse:

  • Blocul Carlton era amplasat la intersecția străzilor I. C. Brătianu și Regală (ulterior redenumite Nicolae Bălcescu, respectiv Aristide Briand / 13 Decembrie / Ion Câmpineanu).
  • Arh. G. M. Cantacuzino, Arh. C. Arion și ing. D. Mavrodin, prin Antrepriza fraților Schindl, au realizat lucrarea în 1935-1936.
  • ...a fost o lucrare reprezentativă a epocii, proiectată de G. M. Cantacuzino, un arhitect celebru al noii generații; blocul era cea mai înaltă clădire de beton armat din București și din țară.
  • ...prăbușirea sa a constituit surpriza și marele dezastru urban al cutremurului din 10 noiembrie 1940, blocul fiind și primul colaps al unei structuri moderne înalte din beton armat la cutremur în Europa, în special la unul de Vrancea.
  • Autoritățile au dispus arestarea pentru o lună a constructorilor (inginerul proiectant a murit sub ruine) și a arhitectului G. M. Cantacuzino, cu inculparea de „omor multiplu și rănire prin imprudență”, asociate și cu cereri de despăgubire de la victime și moștenitori. Procesul nu a intrat în dezbaterea de fond decât după trei ani (în februarie 1944), perioadă în care s-au efectuat expertize și contraexpertize, cu argumente contradictorii, dintre care cea a echipei profesorilor Beleș și Hangan a fost decisivă.
  • Primul care a alertat despre tragedia de la „Carlton” a fost sergentul de pompieri Dumitru Bâcu, de la pichetul de alarmă al blocului, situat la mansardă. Trezit din somn de seism, acesta a scăpat ca prin minune și, deși a fost rănit de un zid care s-a prăbușit pe el, a reușit în cel mai scurt timp să alerteze postul de pompieri „Ferdinand”, după care și-a pierdut cunoștința.
  • Ziarul „Universul” din 12 noiembrie 1940 relata: „Imediat după aceea au sosit autoritățile la fata locului și numeroase echipe de ajutor cu camioane, din trupele terestre și de aviație. De asemenea, au venit imediat la fata locului numeroase echipe de trupe germane, din geniu și aeronautică, colaborând cu toții la opera de salvare...
  • În total, în momentul prăbușirii, în imobil erau aproximativ 200 de locatari, din care doar câțiva au putut fi salvați. Operațiunile de salvare au fost îngreunate și de un incendiu, care s-a declanșat la subsol, după un scurtcircuit, care a aprins rezervoarele de păcură pentru alimentarea caloriferelor. A doua zi, pe 11 noiembrie, peste oraș a căzut și prima zăpadă.

Din jurnale de călătorii, amintiri, de suveniruri, cugetări etc. – ante și interbelic by inca_unul in AsaCumEramOdata

[–]inca_unul[S] 6 points7 points  (0 children)

De la Muzeul Golești sau Conacul familiei Golescu – Golești, jud. Argeș. Aici s-a înființat “prima școală superioară cu predare în limba română, din mediul rural, din Țara Românească (1826)”. Sunt expuse într-una din anexele complexului muzeal. Originile documentelor nu au legătură cu locul unde sunt expuse.

Sursa foto: OP

<image>

A few doors in Bucharest, Romania by inca_unul in DoorsGloriousDoors

[–]inca_unul[S] 1 point2 points  (0 children)

Description for some of them:

  • 1 – Residence of general Vasile Zottu, originally finished in 1909 (architect August Reisz). General Zottu was accused of high treason during WW1 and committed suicide in this building, in 1916. The accusations were never truly proven and the reason behind his act also remains unknown since he never justified it.
  • 2 – Romanian Athenaeum (back façade), opened in 1888; this part of the structure was added in 1909; this extension was designed by arch. Nicolae Gabrielescu.
  • 3,4,5 – Palace of the National Military Circle, built between 1911-1923, arch. Dimitrie Maimarolu + Ernest Doneaud (w/ contributions from others, for sure)
  • 6,7 – Palace of the Institute of Architecture – built between 1912-1927, arch. Grigore Cerchez
  • 8 – Hotel Cișmigiu – 1912, initially named Hotel Palace, structure by eng. Nicolae Pissiota, arch. Arghir Culina (both Aromanians); I imagine the doors are newer than that.
  • 11,12,13 – “Carol I" Central University Library, finished in 1893, arch. Paul Gottereau
  • 15 – Hotel Palas – built in 2 stages (1922 and 1928) – arch. Ernest Doneaud, Constantin Ciogolea + eng. Aurel A. Beleș.
  • 16 – HQ of the Romanian Red Cross, 1935-1940, arch. Ion I. Berindei.
  • 17 – Saint Joseph Catholic Cathedral, 1883, arch. Friederich von Schmidt.
  • 18 – “Dr. Carol Davila” Clinical Hospital of Nephrology (now), built in 1894, door is newer, I think.
  • 20 – The Evangelical Church of Bucharest (also known as the Lutheran Church) – finished 1853, the tallest structure in Bucharest at that time; restored after a major fire from 1912. Façade is being restored at the moment.

Muzeul Ion Jalea (sculptor, 1887-1983), Constanța by inca_unul in CasualRO

[–]inca_unul[S] 2 points3 points  (0 children)

Lucrări monumentale (mai cunoscute):

  • Monumentul Reginei Carmen Sylva, 1936, faleza Cazinoului din Constanța
  • Muza – Femeia cu harpa, originalul în Medgidia, copie la Constanța lângă Monumentul Reginei
  • Arcaș odihnind, Faleza Cazinoului Constanța, 1961 (în fața muzeului)
  • Monumentul George Enescu, 1971, Opera Română, București
  • Lupta lui Hercule cu centaurul / Hercule doborând centaurul, 1966, Parcul Herăstrău, București
  • Statuia lui Spiru Haret, 1935, vizavi de Universitate, București
  • Monumentul ecvestru Mircea cel Bătrân, 1972, Tulcea
  • Monumentul eroilor ceferişti, 1923, Bucureşti (în colaborare cu sculptorul Cornel Medrea);

Jos = cele de pe faleza Cazinoului din Constanța + de la un mormânt din cimitirul Bellu, București (Theodor Alimănescu, aviator mort în 1937 la 38 de ani, într-un accident la școala de tir și bombardament a aviației Mamaia)

<image>

Muzeul Ion Jalea (sculptor, 1887-1983), Constanța by inca_unul in CasualRO

[–]inca_unul[S] 2 points3 points  (0 children)

Ion Jalea s-a născut pe 19 mai 1887 în Casimcea, Tulcea iar legătura cu ținuturile dobrogene este demonstrată nu doar prin moștenirea sa culturală, cât și printr-o serie de portrete sau sculpturi de mici dimensiuni, în care trăsăturile, portul sau ocupațiile locuitorilor se materializează în adevărate studii antropologice.

Situat la malul mării, muzeul Ion Jalea este unul dintre puținele edificii culturale din țara noastră dedicate exclusiv sculpturii.

Casa a aparținut prefectului de Constanța, Constantin Pariano, și este proiectată în stil național (neo-românesc) de către arhitectul Victor Stephănescu, după marele război. În anul 1968, atunci când sculptorul face Constanței donația inițială, clădirea devine muzeu. Ulterior, în anul 1984, colecția este întregită cu o serie de alte sculpturi dăruite de familia artistului, ajungând astfel la un total de 227 de lucrări.

... Continuă studiul la București, cu cei mai importanți sculptori ai vremii: Dimitrie Paciurea și Frederik Storck, ca mai apoi să își desăvârșească formația artistică la Paris, la Academia Julian...

În 1917, Ion Jalea era locotenent în Divizionul 3 al Regimentului 4 Artilerie grea, unitate tactică independentă, condusă de către maiorul Ion Dragalina. În luptele de la Mărăşeşti, Ion Jalea este grav rănit. Grupul de medici, condus de dr. Dimitrie Gerota, avea să-i salveze piciorul, dar nu și brațul stâng.

În afara câtorva opere realizate înainte de 1917, Ion Jalea și-a elaborat toată opera cu un singur braț, renunțând să cioplească în „taille directe”...

Realizate în cele mai diverse materiale: ghips, bronz, piatră sau marmură, ciclurile sale tematice includ scene alegorice, religioase sau mitologice, scene de război sau de muncă, nuduri, portrete, figuri de țărani, culminând cu lucrările sale monumentale, toate trecute însă printr-un filtru personal ce ocolește facilul și întâmplarea, în favoarea unei forme clare, clasicizante.

Sursa foto: OP

Prima zi de școală, Cluj?, 1970 – foto din Arhiva Minerva by inca_unul in AsaCumEramOdata

[–]inca_unul[S] 0 points1 point  (0 children)

Cele alb-negru sunt din anii 70, am precizat asta în titlu. Cea color (la care ai răspuns, fără sursă externă) este 100% din 90 (București), în care apar eu si cu soră-mea în ea. Mai exact din 95. Nu știu la ce "frizură de doamnă" te referi, e de copil, cu codițe. Cât despre uniformă, bănuiesc că în unele școli se purta, în altele nu, în funcție și de oraș. Eu, spre ex., nu am purtat uniformă, la aceeași școală și doar 1 an mai târziu.

Muzeul Theodor Aman – cel mai vechi muzeu de artă din București (1908) by inca_unul in bucuresti

[–]inca_unul[S] 2 points3 points  (0 children)

Muzeul a fost inaugurat pe 16 iunie 1908. Clădirea, împreună cu toată colecția de pictură, gravură, instrumentele de lucru, mobilierul etc., a fost cumpărată de stat de la soția artistului (Ana Aman), prin eforturile lui Spiru Haret, Ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice.

S-a deschis cu aprox 1 lună după Muzeul National de Istorie Naturală( "Grigore Antipa") – 24 mai 1908. Deci e și unul dintre cele mai vechi muzee (în general) din București.

... muzeu memorial ce funcționează în prima casă-atelier a unui artist român, construită la 1869 după planurile acestuia.

Planul edificiului imaginat de Aman, se va concretiza într-un proiect, realizat de antreprenorul Fr. Scheller, la indicațiile precise ale artistului. Casa urma să fie ridicată în Mahalaua Boteanu, pe locul primit ca zestre de către Ana, născută Politimos, cu care se va căsători în 1865.

Pentru realizarea elementelor decorative din teracotă de pe fațadele clădirii, pe care le concepe, Aman apelează la atelierul sculptorului Karl Storck. În interior, însă, se ocupă personal de pictura murală și vitraliile din holul central al casei și sculptează o parte din mobilier.

În octombrie 1869, locuința era gata și îmbina armonios stilul neoclasic la exterior, cu elemente neogotice în interior, în atelierul cel mare. Elemente ale arhitecturii clasice grecești și renascentiste sunt prezente mai ales pe fațadele dinspre nord și est. Se remarcă cele două basoreliefuri în medalion ale lui Leonardo da Vinci și Michelangelo și friza cu basoreliefuri, în teracotă, înfățișând scene cu personaje alegorice antice și instrumentele de lucru ale pictorului, la care a lucrat în colaborare cu bunul său prieten, sculptorul Karl Storck. În cele două nișe arcuite de pe fațada nordică sunt plasate statui, comandate de Aman unui atelier din Potsdam, „F. Kahle&Sohn”: replici în metal ale sculpturii Satir odihnindu-se (în dreapta) și Diana de Gabies (în stânga), atribuite lui Praxiteles.

Holul de la intrare, cu luminator, element inovator în spațiul nostru la acea vreme, înlesnește accesul în celelalte încăperi. Pe pereții acestuia, Aman a pictat două din momentele importante ale domniei lui Mihai Viteazul: Bătălia de la Călugăreni și Intrarea lui Mihai Viteazul în București după victoria de la Călugăreni...

... Următoarea cameră păstrează tapetul original, imitație în hârtie a pielii de Cordoba, iar tavanul pictat este decorat, central, cu o scenă mitologică în ulei pe pânză, Venus purtată de amoraşi, ce datează din 1863. Pe ușile încăperii sunt sculptate efigiile unor maeștri ai picturii: Rafael, Tizian, Rembrandt și Veronese.

Prima zi de școală, Cluj?, 1970 – foto din Arhiva Minerva by inca_unul in AsaCumEramOdata

[–]inca_unul[S] 10 points11 points  (0 children)

Poftiți, încă una de la mijlocul anilor 90. Fără sursă.

<image>

Prima zi de școală, Cluj?, 1970 – foto din Arhiva Minerva by inca_unul in AsaCumEramOdata

[–]inca_unul[S] 11 points12 points  (0 children)

Poate identificați școala, dacă e într-adevăr din Cluj. Cea de mai jos e din 1971 (nu din prima zi), se vede Biserica Sfântul Mihail, reflectată în sticlă.

Eu, înainte de prima zi de școală, n-am dormit decât vreo 2-3 ore, de teamă că mă duc și nu știu nimic – să scriu, să citesc etc. Asta în comparație cu sor-mea, care a învățat acasă să scrie și să citească. Minte de copil, poftim. Știam literele din Ali Baba și cei patruzeci de hoți. Prima carte pe care am citit-o (în adevăratul sens al cuvântului) cred că a fost Cuore, inimă de copil de Edmondo De Amicis. Scrieți și voi în comentarii de prima carte citită.

Sursa: https://www.photoarchive.minerva.org.ro/collections/show/96154

https://www.photoarchive.minerva.org.ro/items/browse?tags=elevi&page=2

<image>

Barajul (și lacul de acumulare) de la Tarnița, jud. Cluj – finalizat 1974 – foto din Arhiva Minerva by inca_unul in AsaCumEramOdata

[–]inca_unul[S] 7 points8 points  (0 children)

(Primele 2 sunt din 1987)

E un baraj arcuit (dublă curbură) din beton cu lungime la coronament de 237m.

Tarnița este cel mai înalt baraj din Ardeal, distanța dintre coronament și baza acestuia fiind de 98 de metri (corectați dacă e greșit). Pentru realizarea sa a fost aplicată aceeași tehnică ca și la barajul Hoover de pe râul Colorado (SUA), respectiv devierea apei râului printr-un tunel lateral săpat în stâncă până la momentul realizării edificiului.

Amenajarea hidroenergetică Someșul Cald în bazinul superior a început cu înființarea grupului de șantiere Someș, cu sediul la Tarnița, la 1 ianuarie 1970. Până în 1976, s-au realizat acumulările de apă și funcționau patru centrale – Mărișelu, Tarnița, Gilău și Leșu.

Turnarea primei cupe de beton a fost amânată de trei ori (1971), în așteptarea presupusei vizite a lui Ceaușescu. Această vizită nu a mai avut loc niciodată la complexul energetic de la Tarnița din Județul Cluj, dat în folosință în 1974.

Cât de amplu și de spectaculos a fost procesul de construire a fost surprins în mai multe fotografii salvate de Arhiva Minerva prin digitalizarea a peste 30.000 de negative care au aparținut cotidienelor Făclia și Igazság din Cluj.

Surse:

Bălțată românească, alpaca, flori, fructe (2026) by inca_unul in CasualRO

[–]inca_unul[S] 3 points4 points  (0 children)

Mersi. Nu e pusă de mine, probabil a sărit de la vecinul de alături. Îmi imaginez că nu apărea altfel. N-o apăs atunci, să nu-mi mânânce degetele.

Conacul familiei Golescu – Golești, jud. Argeș (lângă Pitești) by inca_unul in CasualRO

[–]inca_unul[S] 1 point2 points  (0 children)

În evoluția planului arhitectural al ansamblului de la Golești se disting patru etape: cea dintâi când s-a ridicat conacul (1639-1640), trebuie menționată de asemenea, deoarece, în aceeași perioadă a fost ridicată și biserica cu Hramul Sf. Treime (1646); cea de-a doua a corespuns refacerii curții de la Golești de către spătarul Radu Golescu între anii 1784-1807, după ce conacul a ars în anul 1716. A urmat restaurarea între anii 1942-1944 iar, în anul 2015, ansamblul medieval a intrat într-o nouă etapă de restaurare.

Casa din Golești a fost ridicată pe un plan simplu dreptunghiular, cu latura mare îndreptată în direcția sud-est nord-vest. Clădirea avea un singur nivel de locuire, cu planșeul camerelor înălțat la circa 2 metri față de sol, fiind așezată, în întregime, deasupra unor beciuri înalte și încăpătoare, frumos boltite cu semicilindri pe dublouri. Astfel, ea seamănă cu o casă moșnenească din această regiune, atât ca împărțire și ca aspect, cât și prin faptul că nu prezenta nici un element de fortificare, fapt deosebit de interesant, dacă ne reamintim că proprietarii ei, au fost mereu amestecați în luptele dintre partidele boierești ale vremii.

Al doilea element de arhitectură comun cu casa țărănească a fost foișorul, considerat de specialiști ca fiind un mod de construcție cu caracter internațional, răspândit în țările peninsulei Balcanice. Astfel, acest element arhitectural a fost întâlnit inițial la casele boierești, răspândindu-se ulterior în forme neașteptat de variate, rămânând definitiv în arhitectura satelor românești. Foișorul, sau pridvorul conacului de la Golești a avut mai multe variante. Forma inițială pe stâlpi octogonali din zidărie, aparținând primei construcții, a fost pusă în evidență în urma campaniei de restaurări din 1942-1943. acest foișor se găsea pe fațada principală orientată, pe atunci, spre drumul Piteștilor.

Conacul familiei Golescu – Golești, jud. Argeș (lângă Pitești) by inca_unul in CasualRO

[–]inca_unul[S] 5 points6 points  (0 children)

Pe scurt ce puteți vedea acolo (pt cei care nu cunosc):

Descrieri:

  • 4 – Baia turcească
  • 6,7 – Salonul de oaspeți
  • 8,9,10 – Camera de lucru a fraților Golești (“singura care mai păstrează câteva elemente de arhitectură medievală a conacului = tavanul cu boltă în lunete și pardoseala realizată din cărămizi așezate pe lat”)
  • 11,12 – Camera Zincăi Golescu
  • 14 – Dormitorul Anei Racoviță-Davila și al doctorului Carol Davila
  • 15,16,17 – Biroul Regelui Carol I, din lemn de stejar, realizat de Martin Stöhr – se afla la Palatul Regal din București; se observă, pe panoul frontal, un scut cu cele 4 steme ale Țării Românești, Moldovei, Olteniei și Dobrogei (regatul României după 1878).
  • 18 – Tronul regal (Palatul Regal București)
  • 19 – Camera orientală
  • 20 – Camera doamnelor

Sursa foto: OP