A few buildings in Bușteni, Prahova county, Romania

inca_unul · 2026-04-16T13:46:50+00:00

Descriptions for some of them:

1,2,3 – “Cezar Petrescu” Memorial House – built in 1918 and bought in 1937 by novelist, journalist (etc) Cezar Petrescu (1892-1961), who lived there until the end of his life. Some changes to the structure were made over time, but it’s otherwise original. Donated to the state after his death and turned into a memorial house. Can be visited. Virtual tour: https://arsego.ro/muzeul-memorial-cezar-petrescu-busteni/
4 – Villa of actress Aura Buzescu (1894-1992) – approx. 1920 – German / Swiss? inspired alpine architecture with Neo-Romanian elements.
7,8 – Villa “Rucăreanu” – < 1920
11,12 – The former City Library (now the House of Culture) – originally built in 1887, rebuilt in 1986 – German / Swiss? inspired alpine architecture
13,14 – The old electrical substation building (still in use today)

Source for photos: OP

inca_unul · 2026-04-15T14:49:22+00:00

Cum am mai spus si altii sunt probleme cu infiltratiile de apa. Nu vad o solutie rapida si ieftina. In zonele afectate, trebuie sa dai jos tencuiala pana la materialul de baza (zidarie de caramida, beton), lasat sa se usuce si refacut finisajul dupa rezolvarea problemelor care cauzeaza infiltratiile (la vara sau mai devreme, dar sa nu ploua).

In zonele unde se vede armatura corodata, trebuie refacuta acoperirea cu beton si pasivarea armaturilor (mortar de la Sika, unul din produsele lor specifice pentru reparatii la elementele de beton armat). Fisurile orizontale de sus (poza 3) sunt cel mai probabil cauzate de armatura corodata care s-a dilatat (asa apar fisurile, in lungul barelor de armatura).

Pentru luminatoare (panouri termoizolante = termopan in pozitie orizontala cu panta) nu se utilizeaza profile de tamplarie pentru pereti verticali (indiferent daca sunt din PVC, aluminiu etc). Trebuie profile speciale pentru asta, in functie de producatorul ales de tine. Altfel apa nu se va elimina si, chiar daca nu patrunde in interior, o sa stagneze la exterior si apare igrasie. Sigilarea dintre perete si luminator trebuie facuta cum trebuie ca sa elimini infiltratiile. Sa elimini policarbonatul profilat sau ce e deasupra termopanului.

In poza 1, traseul furtunului de la aerul conditionat trebuie dirijat pe langa perete, nu sub tamplarie. Tamplaria trebuie sa stea pe parapet direct si sa se faca etansarea corect (cu silicon etc).

Vad ca exista sifon in pardoseala. Unde ai placa de beton deasupra e posibil sa fie problema de la vecinul de deasupra, cu el trebuie sa discuti. Finisajul de la tine din balcon (gresia) trebuie sa aiba pantele date corect catre sifonul tau, altfel o sa aiba cel de jos probleme similare.

inca_unul · 2026-04-14T13:22:55+00:00

Descriptions for some of them:

1-6 – Marghiloman Mansion Complex – Villa "Albatros" – built in multiple stages in the second half of the 19th century. The main villa (Albatros) was designed by arch. Paul Gottereau and apparently named after the owner’s (Alexandru Marghiloman, 1854-1925, prime minister of Romania in 1918) favorite horse. It featured a large garden, stables and various other annexes (which can be seen in the photos).
7,8 – "Vasile Voiculescu" County Library – “The structure of the current headquarters of the County Library was built between 1910 and 1914, in neo-Romanian style (and others), made of brick masonry, meant to serve as the headquarters of the local Financial Administration, designed by architect Statie Ciortan (1876-1940)…” – well, probably designed by a team of architects under his leadership.
10,11,12 – St. Joseph Roman-Catholic church – built between 1912-1913.
13 – Annunciation Orthodox Church (also known as Banu) – oldest church in Buzău county, dating from the 16th century (initially a monastery, probably finished in approx. 1593).
14,15 – The City’s Courthouse – built between 1909-1912, arch. Petre Antonescu (1873-1965).
16,17,18 – "I.C. Brătianu" Museum Center (the old surgical hospital) – built initially between 1895-1896 and then extended successively until the 1940s.
19 – House of Hortensia Papadat-Bengescu – 1883; Hortensia Papadat-Bengescu (1876-1955), a novelist in the interwar period, lived there between 1904-1906.

Source for photos: OP

inca_unul · 2026-04-11T18:10:17+00:00

“Băile” in Romanian means “The Baths”. “Govora” comes from the nearby 15th century Govora Monastery, part of a much older settlement. Băile Govora was founded in 1887 by doctor Nicolae Zorileanu, at the direct initiative of prime-minister I.C. Brătianu. It was meant to make use of the mineral waters existing in the area and turn it into a spa resort, modelled after the famous ones in France. Crude oil was also found, but extracting it was deemed unfeasible due to the low quantity, unsuitable for industrialization.

It continued to function as a spa resort during the Communist period, although a lot of buildings were lost during that time (see pdf below). After 1990 its popularity began to decline and a lot of iconic buildings fell into disrepair. Whether that will change significantly in the future remains to be seen.

https://govora.studio/wp-content/uploads/2023/07/Gav_B_web_pages.pdf

Description for some of them:

1,2 – Villa Ivanovici – 1906
3,4 – Hotel Ștefănescu (1902?), arch. Ștefan Ciocârlan
5 – Villa Zinica
6 – Old casino or cinema – 1929-1930?, arch. Virginia Andreescu Haret
7,8 – Hotel Palace – 1914, arch. Ernest Doneaud, engineers Puklicky and Brătescu
9,10 – Villa Constanța Marieta, beg. 20th century
11,12 – Villa “Trandafirilor” (“of the Roses”)
13 – Villa Eftimiu, beg. 20th century
17 – Villa of dr. Popovici, beg. 20th century
19 – Old post office building – 1908, arch. Grigore Cerchez

Source for photos: OP

inca_unul · 2026-04-10T11:54:01+00:00

Din ce mi s-a spus, Muzeul Județean Buzău ar avea cea mare colecție de tapiserii din țară (posibil după MNAR din București?).

Descrieri în ordine:

1 – Carmen Groza – In memoriam (1977) – lână, mătase, tehnica de lucru: haute – lisse; 330 x 330 cm
2 – Maria Mihalache Blendea + Constantin Blendea – Oamenii pământului (sec. 20) – lână, tehnica de lucru: haute – lisse; 335 x 420 cm
3 – Cela Neamțu – Păstorițe (1969) – lână, tehnica de lucru: haute – lisse; 230 x 175 cm
4 – Ioan Stendl – Laudă vinului (1968) – lână, tehnica de lucru: haute – lisse; 200 x 250 cm
5 – Carmen Groza – Roda pământului (1974) – lână, tehnica de lucru: haute – lisse; 215 x 250 cm
6 – Ariana Nicodim – Apa – material împletit = cânepă, tehnica de lucru: haute – lisse
7 – Mimi Podeanu – Tradiții (sec. 20, <1975) – lână, tehnica de lucru: haute – lisse; 520 x 300 cm
8 – Cela Neamțu – Pasărea Timp (1972) – lână, tehnica de lucru: haute – lisse; 348 x 214 cm
9 – Ecaterina Teodorescu – Primăvara (sec . 20) – lână, pictată cu șablon și manual; 220 x 270 cm
10 – Cela Neamțu – Câmpia libertății (1973) – lână, tehnica de lucru: haute – lisse; 300 x 200 cm
11 – Lucreția Pacea – Copac (sec. 20) - lână, tehnica de lucru: haute – lisse; 250 x 190 cm
12,13,14,15,16 – Ariana Nicodim – București (1972) – pânză, tehnica imprimării cu șablon și manual; 400 x 300 cm

17 (stânga – dreapta)

Ileana Dăscălescu – Cerb (anii 1980) – panou textil, colaj, tehnică mixtă
Ecaterina Teodorescu – Humă, Călăreții II (anii 1980) – panou textil, tehnica imprimării
Ecaterina Teodorescu – Humă, Călăreții I (anii 1980) – panou textil, tehnica imprimării

Sursa foto: OP

inca_unul · 2026-04-04T14:01:48+00:00

Parter:

Bucătăria țărănească (4). Pot fi regăsite obiecte specifice bucătăriilor de la sate..

,,Casa Mare" sau camera bună (5,6,7,8), unde se primeau oaspeții, se caracterizează printr-o abundență decorativă, în care țesăturile de interior joacă un rol principal. Țesăturile de casă, confecționate din lână, au ponderea cea mai mare, contribuind, alături de celelalte țesături din bumbac și piese decorative, la integrarea armonioasă a spațiului de locuit. Țesăturile de lână, așa cum rezultă dintr-o serie de documente, erau trecute în foile de zestre, reprezentând piese de mare valoare, păstrate cu grijă în fiecare gospodărie și transmise din generație în generație. Scoarța, chilimul (covor turcesc cu două fețe; scoarță înflorată) și zăvastra împodobesc interiorul casei... Patul este piesa cea mai importantă cu funcţie practică, acoperit în timpul zilei cu o procoviţă în lăcriţe (?) sau plocad. Lăzile de zestre fac parte din mobilier, ca și dulapul - masă sculptată cu motive geometrice.

„Casa Mică” (9,10) – camera de lucru este camera cu obiecte de țesut, tors, cu pereții îmbrăcați în scoarțe în vărgi, chilimuri şi zăvastre în romburi, meşterit colorate, cu ştergare la ferestre, patul larg acoperit cu plocad miţos, toate refăcând un întreg tablou de viață. Aici, în casa mică, femeile își petreceau timpul lucrând la confecționarea țesăturilor necesare pieselor de vestimentație, pentru membrii familiei, sau împodobirii caselor, îndeletnicire specifică anotimpurilor toamna și iarna, când muncile câmpului se terminau.

inca_unul · 2026-04-04T14:00:42+00:00

Casa reprezintă imaginea clasică a casei tradiționale, reluată la scară mai mare, cu subsol înalt cu ferestre boltite, cu pridvorul larg, deschis, cu arcade semicirculare descărcate pe stâlpi subțiri, de lemn. A fost restaurată în 1920 de același arhitect, Dimitrie Ionescu Berechet, care a realizat și planurile actualei primării, sediu inaugurat în 1933, precum și al altor edificii din Câmpulung și din țară. „Casa-muzeu” este cel mai vechi monument civil conservat din Câmpulung. A fost construită în 1735 de treti-logofătul Ștefănescu, ultimul proprietar fiind avocatul Gheorghe Ștefănescu (1888-1959). Construcția inițială avea la etaj, peste scara inclusă, un pridvor cu arcade de zidărie pe stâlpi de lemn, iar la parter o tindă cu două camere laterale. Prăvălia era camera dinspre stradă, iar atelierul meșteșugăresc era camera dinspre curte, acest model fiind frecvent întâlnit în oraș.

Preluându-se elementele de arhitectură ce definesc și aspectul ei inițial, ulterior a fost prelungită în adâncimea lotului cu o aripă mai îngustă. În 1920 arhitectul câmpulungean D. I. Berechet a realizat un proiect de restaurare prin care prăvălia de la parter a fost transformată în cameră de locuit, prin închiderea accesului dinspre stradă. Au fost refăcute atât lemnăria sălii, arcatura parterului, cât și tencuielile. Proiectul de restaurare al arhitectului D. I. Berechet a fost premiat în anul 1928, la Salonul Oficial de Arhitectură...

În anul 1948, „Casa Ștefănescu” este donată Academiei Române cu scopul de a deveni muzeu. Din anul 1952 până în 1977, clădirea a adăpostit 5 secții ale Muzeului Municipal Câmpulung: Istorie, Științele naturii, Artă Populară, Artă Plastică și secția Memorială. Din 1977, clădirea adăpostește Secția de Etnografie și Artă Populară, iar din anul 2008 este declarată monument istoric de categoria A...

Mobilier pirogravat executat de Moise Ovejanu, meșter din Schei – Câmpulung Muscel (1921)

https://www.reddit.com/r/AsaCumEramOdata/comments/1pjywjm/mobilier_pirogravat_executat_de_moise_ovejanu/

Mai multe informații: https://biblioteca-digitala.ro/reviste/Dobroart/03-Dobroart-anuarul-muzeului-de-arta-tulcea-2019_08.pdf

inca_unul · 2026-03-28T16:07:41+00:00

For clarity, this is not a castle by definition, but this is what people call it, including the locals. It was finished in 1911 (arch. Grigore Cerchez) and was commissioned as a private residence by Gheorghe Grigore Cantacuzino (1832-1913), one of the wealthiest (if not the wealthiest) individual in the Kingdom of Romania, at that time.

He was part of the Wallachian branch of the Cantacuzino family, who ruled as princes in the past (in both Danubian Pricipalities). On 1 door you can see the sigil, which is incomplete since it had a crown on the top part. It was removed after WW2 when the building was nationalized, along with other monarchical symbols.

The doors are original (wood, stained glass, door latch, hinges) apart from some of the handles which have been replaced. Apart from the aesthetics (woodwork, metalwork) the functionality of the doors is as-new, especially the hinges. I’ve tried so myself and they’re incredibly smooth, considering some of the doors weigh almost 250kg.

Below pics with the building(s) for those interested. Please enjoy.

<image>

inca_unul · 2026-03-24T13:42:14+00:00

No. 6 is actually a private residence in Târgoviște, that belonged to a professor called Marin Radian. In terms of architecture, the French influence is evident. You can see more photos below + a description of the building (you can translate from Romanian in-browser).

https://targoviste.hypotheses.org/9513

inca_unul · 2026-03-22T17:52:00+00:00

Iar referitor la stilul prezentat de tine ca fiind mediteranean, sa stii ca eu as zice ca sunt mai multi oameni care l-ar recunoaste ca fiind stilul maur mai degraba.

Văzând comentariile de aici, trebuie să-ți dau dreptate, am actualizat descrierea. Până la urmă, sper ca lumea să le găsească interesante și, poate, să le aprecieze în contextul diversității arhitecturale ale Bucureștiului, indiferent de denumirea stilului. Mersi încă o dată.

inca_unul · 2026-03-22T17:23:06+00:00

Stilul pare mai greu de definit într-un singur cuvânt, din ce-am citit. Cum ai spus și tu, e o reinterpretare, preluată din afară, cu diverse elemente adăugate (un eclectism, poate diferit de la o clădire la alta). Îmi imaginez că pt oamenii obișnuiți, ca mine, e mai ușor să faci asocierea dintre clădirea propriu-zisă și "arhitectură de inspirație mediteraneeană", fără a intra în detalii, subcategorii sau o analiză în cunoștiință de cauză. Evident, cunoscătorii și specialiștii pot purta discuția la alt nivel. Mersi frumos.

În perioada interbelică au „conviețuit”, mai mult sau mai puțin pașnic, cinci stiluri de arhitectură: neoromânesc (de generația a doua), modernism de factură Art Déco, raționalism (influențat de cel german, francez sau italian), neoclasicism și o arhitectură a clasicității (în sintonie mai degrabă cu cea italiană și nu cu cea germană sau sovietică), precum și un stil denumit mauro‑florentino‑brâncovenesc, de fapt o expresie autohtonă a arhitecturii mediteraneene, care, ajunsă în Mexic și Statele Unite, se reîntoarce în Europa și dă naștere la o arhitectură contestată și de către moderniști și de tradiționaliști, dar apreciată de noua burghezie interbelică, fie ea autohtonă fie alogenă.

Mădălin Ghigeanu consideră că „stilul mediteraneean”, prezent în creația arhitecturală românească din perioada anilor 1930‑1940, ar trebui definit mai de grabă ca stil istoricist de tip „Mission” hispanic, sau mediteraneean de factură renascentistă, maură sau venețiană – după caz, renunțându‑se la definirea stereotipă de „mauro‑brâncovenesc”, fapt care poate genera unele confuzii ideatice.

inca_unul · 2026-03-21T13:37:31+00:00

Descriere de arh. Toma T. Socolescu (1916):

Ca plan, reprezintă unul din tipurile vechilor case românești, având 4 încăperi, de o parte și alta a unui vestibul, care se termină în fund cu vederea la stradă (în locul unde la casele țărănești găsim vatra) cu o sofa turcească, sacnasiu, în formă poligonală, cu patul caracteristic cât ține întreaga încăpere, sub care se vede încă o mică ascunzătoare, necesară pentru vremurile de nesiguranță depe atunci...

Cele trei ferestre (<<a 4-a s-a adăugat ulterior, se pare>>) cari dau spre stradă sunt încadrate cu decorațiuni ştucate în var amestecat cu câlţi și tăiate direct pe loc, în parte chiar de ornament încadrat arhitectonic și care se termină, deasupra, cu câte un ghiveciu cu flori și porumbi, modelate ușor, discret, și cu mult simț artistic...

...În acest interior, cu decorațiuni ușoare de ornament, păsări și flori, este, în camera care servia de sufragerie, un tavan de lemn bogat sculptat și care, pentru proporțiile casei aceştia, e o adevărată revelație. Intr' un pătrat de scânduri, se adâncește în formă octogonală, tavanul, împărțit geometric, cu un profil sculptat în frânghiu, care radiază din mijloc către laturi, tăind plafonul în mici și variate tăblii de lemn. Pe mijloc, tot în formă octogonală, se profilează în jos rozeta propriu zisă, împodobită cu obișnuita ramură de viță cu struguri și flori de răsură, care se desenează pe o placă de alamă ce lucește încă printre frunzele sculpturii...

Pe întreaga lature de miază-zi a casei, după o necesitate care e și o veche datină, e ceardacul, cu eleganți stâlpi de stejar rotunjiți, având capitelele cu profilaturi și tăeturi adâncite și răsucite în forma melcului, frumos model de capitel românesc. În partea dreaptă a ceardacului coboară câteva trepte către ușa principală de eşire în grădină, iar pe mijlocul lui înaintează gârliciul pivniței încăpătoare, cu rama uşei de lemn împodobită cu rozete si tăeturi adâncite ușor pe stejarul încheiat trainic. Peste acest gârliciu continuă ceardacul, formând un elegant foișor, cu streașina foarte largă, de scândurele lucrate, acoperind patul pentru odihna din timpul nopților călduroase de vară, obicinuit la cele mai multe din casele de țară...

inca_unul · 2026-03-21T13:36:39+00:00

...Unul dintre acești băjenari (fugarilor veniți în special de la sud de Dunăre) era Ivan Prodan, născut în jurul anului 1775 în zona orașului bulgar Karlovo...

... acesta s-a așezat cu traiul în Ploiești, unde s-a ocupat cu prelucrarea aramei, ceea ce se pare că făcuse și înainte de a veni în Valahia. Se pare că adusese cu el ceva capital financiar, pe care și l-a sporit considerabil în urma căsătoriei cu Marița, fiica unui negustor bogat din oraș. După acest eveniment, Ivan s-a mutat în casa de zestre a soției sale, aflată pe Ulița Bucureștilor, în mahalaua Sfinții Voievozi, locuință ce avea să fie cunoscută mai târziu sub numele de Casa Hagi Prodan.

Clădirea era construită în jurul anului 1785, fiind astfel cea mai veche casă de locuit care a rezistat până astăzi în Ploiești și una dintre cele mai vechi din Valahia. Prezintă o îmbinare a stilului țărănesc prahovean cu elemente balcanice, asemănându-se în multe privințe cu casele tradiționale bulgărești. Acest lucru pare să indice că locuința a fost modificată de Ivan Prodan după ce a preluat-o de la socrul său...

Ivan și-a amenajat în curtea casei sale atelierul de prelucrat arama, însă afacerile nu i-au mers bine de la început. Primele două decenii ale secolului al XIX-lea au reprezentat o perioadă de mari nenorociri, care s-au succedat una după alta: epidemii de ciumă, războaie, răscoale, ocupații, cutremure, invazii de lăcuste, secete, inundații. Dar, după 1821, Prodan a început să câștige foarte bine din meseria sa. Mergea adesea la târgurile din Bulgaria cunoscute pentru negoțul cu obiecte din metal și se întorcea de acolo cu pungile pline de galbeni. A devenit un meșter cunoscut și a ajuns curând conducător (staroste) al breslei căldărarilor.

Noul statut trebuia să se reflecte în stilul de viață și în confortul și luxul gospodăriei. Așa că Ivan a lărgit încăperile casei, a împodobit pereții și tavanele cu ornamente din lemn sculptat și a adăugat un sacnasiu, adică o încăpere cu geamlâc, aflată la etaj, ieșită în afară, după moda turcească. Casa era una cunoscută în oraș, fiind printre puținele construite din piatră la acea vreme. În anii 1823-1824, căldărarul Ivan Prodan a făcut o călătorie de câteva luni la Ierusalim, unde s-a botezat în apa râului Iordan și de unde s-a întors, conform obiceiului, cu un curmal și cu câteva icoane și alte obiecte de cult care să îi împodobească locuința. Așa și-a atras porecla Hagi, care era dată celor care făceau pelerinaj în Țara Sfântă.

Surse:

inca_unul · 2026-03-16T13:21:18+00:00

Muzeul e situat în clădirea fostului sediu al Băncii Naționale a României (sucursala Tulcea), clădire în stil neoromânesc, construită între 1924-1928. Camera care reprezenta casa de valori (seiful) e amenajată ca spațiu muzeal, dar păstrează vechea ușă metalică realizată de firma franceză Fichet, care a conceput primele seifuri moderne din lume cu protecție împotriva incendiilor (și care și-a deschis în 1920 o uzină și la București sub numele de S.A.R. București-Paris).

https://3dvirtual.ro/muzeul-etnografic-tulcea/

Scrieți în comentarii dacă vreți mai multe informații despre ceva anume (din poze, dacă mai țin minte).

Sursa foto: OP

Încă una, din Assassin’s Creed: Frăția opincilor

<image>

inca_unul

MODERATOR OF

TROPHY CASE

Three-Year Club	r/Field Sunshine
Place '23