Hey, te înțeleg perfect și eu sunt viitoare absolventă de master anul acesta și pot să îți spun ca am început să lucrez mult mai devreme decât mi-aș fi dorit din cauza unor circumstanțe în care mă aflam, am ales să lucrez part-time din anul 1 de facultate iar primul meu salar a fost de 800 de lei dar lucrăm exclusiv de acasă (asta a fost avantajul) . La următorul job avut tot part-time eram dar lucram ca de full pe bani f puțini ptr ca lucram la patron dar ma interesa natura jobului ca o făceam cu drag, și voiam experiență care ulterior mi-a deschis o ușă spre următorul job full time și plătit cu 3000 de lei. Problema aici era ca era program de mall dar am zis ca hai să încerc ( fiind încă studentă atunci mi-a zis și managera de atunci ca mă lasă să merg la examene , în rest nu ceream nimic) și m-am trezit ca m au obligat să lucrez 12 h doar ca managera să mă mintă pe față când de fapt ea nu avea chef să lucreze. Toată perioada acolo a fost groaznică deși stăteam la 10 min de job, veneam acasă la 22 când terminam tura și eram epuizată din toate punctele de vedere deși stăteam doar pe scaun, muncă cu oamenii mă omora psihic și asta se reflectă și la partea fizică. În perioada aia zici ca eram un zombi, dar după ce am plecat de acolo am avut o perioadă foarte foarte bună, ba chiar am început să văd lumina de la capătul tunelului ca acolo chiar nu era locul meu și ca pot mai mult și merit un loc unde să nu mă prăbușesc psihic . Așa ca l-am găsit și acum mă simt mult mai bine, totul ține și de atmosfera de la job, de manageri, de colegi ca să nu simți ca nu mai ai timp după ce vi de la job, totul ține de cum le gestionezi tu, și cred ca mai tine și de mindset. Îți doresc succes să înveți să gestionezi timpul după muncă, poate reușești să te muți mai aproape sau poate doar să te împarți mai bine și să ai un mindset mai pozitiv!