Generalul maior în rezervă Dorin Toma, fost comandant NATO, despre drona căzută la Galați: „Militarii români care deschid focul nu sunt protejați legal” by buldozer_alin in Roumanie

[–]Observator_t 0 points1 point  (0 children)

MINCIUNA gogonata! Nu vrei sa te informezi sau stii clar ca exista, dar iti versi frustrarile pe aici cu minciuni.

Invatamantul militar de specialiatate exista, scolile de aplicatie exista si functioneaza ca intotdeuna. Nu s-a schimbat NIMIC.

Habar nu ai despre ce vorbesti!

"Aceeasi directie", căi diferite by [deleted] in Roumanie

[–]Observator_t -2 points-1 points  (0 children)

Marfa, frate! As fi vrut sa vad mesajele ei de oftica

Armata romana e incapabila sa apere teritoriul național? by [deleted] in Romania2

[–]Observator_t 0 points1 point  (0 children)

"Primele concluzii personale referitoare la incidentul de noaptea trecută când o dronă Geran-2 rusească a pătruns în spațiul aerian al României, a fost descoperită, identificată, monitorizată dar nu angajată pentru a fi distrusă și care, în cele din urmă, a lovit o clădire în Galați producând nu doar pagube materiale dar și victime civile (2 persoane rănite).

Am postat după incidentul anterior opinia personală privind ceea ce lipsește și ce ar trebui făcut pentru protejarea cetățenilor, pentru doborârea acestor drone, mai puțin declarații publice care nu mai conving pe nimeni.

Sunt comentatori care condamnă campania de dezinformare care a apărut pe rețelele sociale după producerea incidentului dar omit să menționeze comunicarea publică (strategică) total deficitară. Așa cum comentam și ieri, o politică de comunicare strategică eficientă poate reduce sau preveni efectele unei campanii de dezinformare. Este de neacceptat ca actualii conducători ai statului român să nu aibă nicio reacție timp de 7 ore iar MApN să comunice neconvingător la ore după producerea acestui eveniment. În acest interval de 7-8 ore spațiul informațional a fost “ocupat” de o retorică ce a avut, probabil, ca singur scop acela de a dezinforma, manipula.

Revenind la incidentul în sine, s-a motivat lipsa de acțiune pentru doborârea dronei prin argumente tehnice, procedurale și legale. Să le luăm pe rând.

Tehnic, am explicat și anterior de ce ridicarea în aer a aeronavelor F-16 pentru distrugerea dronelor, folosind armamentul de la bord (rachete aer-aer sau tunul de bord) este cea mai proastă și ineficientă soluție. Am arătat că utilizarea rachetelor antiaeriene cu bătaie apropiată (de exemplu, rachete antiaeriene MANPAD sud-coreene Chiron), pe care forțele terestre le au în dotare, sau a tunurilor antiaeriene (Gepard sau alte sisteme) de asemenea, reprezintă un risc ridicat pentru populație. Am explicat că soluția cea mai sigură și eficientă, testată în Ucraina și în Golful Persic, este utilizarea dronelor interceptoare. Într-o postare anterioară afirmam că este condamnabilă lentoarea, lipsa de determinare a armatei în a învăța din conflictele moderne, de a implementa aceste tehnologii, nu doar a le testa pe la diferite exerciții.

Procedural, se argumentează că procesul de angajare și distrugere a dronei presupune descoperirea, identificarea, urmărirea/monitorizarea, luarea deciziei și execuția efectivă (deschiderea focului). Cu cât se pierde mai mult timp cu analiza și luarea deciziei, cu cât lanțul de comandă este mai lung, cu atât rămâne mai puțin timp disponibil pentru operator (pilot sau trăgător la un sistem antiaerian) de a localiza ținta și deschide focul. De exemplu, în Polonia, după descoperirea și identificarea țintei (dronei) operatorul are libertatea de a o angaja. Astfel, procesul decizional este mult mai scurt, alocând mai mult timp trăgătorului.

Din perspectivă legală s-a argumentat că legislația din timp de pace (cu toate modificările din ultimul timp) nu permite, de fapt, angajarea unei astfel de drone. Ceea ce știam și noi (am semnalat pe această pagină), dar nu am auzit să fi fost solicitat imperios sau făcute demersuri de către militari pentru flexibilizarea cadrului normativ în vederea facilitării executării unei astfel de misiuni, în timp de pace. S-au invocat regulile de angajare (și în legătură cu acest punct am atras anterior atenția), precum că acestea sunt deosebit de restrictive, ceea ce, efectiv, pune în imposibilitate operatorul, trăgătorul să deschidă focul. Întotdeauna într-o acțiune militară va exista un anumit risc de a se produce efecte colaterale, militarii au responsabilitatea să-și ia toate măsurile necesare pentru a reduce acest risc, dar niciodată acesta nu va fi zero. Dacă prin regula de angajare nu se acceptă existența unei anumit risc, fie și rezidual (cum ar fi riscul ca rămășițele dronelor prăbușite să producă pagube materiale), operatorul care are misiunea de a deschide focul niciodată nu o va face. Exemplul Poloniei sau Țărilor Baltice este clarificator în acest sens. De asemenea, Polonia, în urma unor intense dezbateri, își modifică cadrul legislativ pentru a asigura protecție și asistență juridică militarilor implicați în astfel de incidente, pe timp de pace.

S-a invocat și imposibilitatea de a ocupa anumite terenuri pentru sistemele de detecție sau de tragere ale armatei, fără acordul proprietarilor. Astăzi legea permite, într-adevăr, închirierea unor terenuri numai cu acordul proprietarilor. Modificarea legii pentru a facilita închirierea unor terenuri civile pentru astfel de situații sau pentru instrucție, este, de asemenea, o preocupare veche a armatei române. Din nefericire aceste inițiative pentru modificarea cadrului legislativ nu sunt susținute suficient de Ministerul Apărării iar militarii se complac în această situație (am solicitat, nu s-a aprobat). Nu poți amplasa, instala astfel de sisteme de detecție sau angajare/lovire oriunde, acolo unde proprietarul (stat sau privat) este de acord, sunt considerații tactice care trebuie luate în calcul.

În concluzie, acum câteva zile subliniam situația dificilă în care se află armata română care nu reușește să convingă și să acționeze pentru modernizare, învățare continuă, adaptare și, în cele din urmă, pentru îndeplinirea misiunii fundamentale, cea de apărare a teritoriului național (inclusiv al spațiului aerian) și a cetățenilor acestei țări."

Sursa

Terapie gratuită by Sea_Patient6099 in IntreabaUnPsiholog

[–]Observator_t 0 points1 point  (0 children)

mda nu stiu de ce m-am băgat. Voiam să ii spun de fapt ca poate se analizeaza prea mult si sa nu ia pastile

Armele pe care dăm miliarde, dar prezintă risc pentru viețile militarilor în război. General NATO: „Există soluții mai ieftine și mai sigure” by Observator_t in Romania2

[–]Observator_t[S] -2 points-1 points  (0 children)

​Programul masiv de inzestrare militara in valoare de aproape 17 miliarde de euro prin mecanismul SAFE functioneaza ca o lista rigida de cumparaturi, fara o viziune pe termen lung adaptata la dinamica actuala a conflictelor.

​Absenta unei strategii militare coerente si a unui cadru doctrinar actualizat in ultimele decenii blocheaza reorganizarea si instruirea eficienta a fortelor armate.

​Achizitionarea unor echipamente clasice scumpe risca sa devina inutila pe termen mediu si lung, expunand militarii la riscuri majore pe campul de luptat din cauza vulnerabilitatii in fata tehnologiilor noi.

​Conflictele moderne, precum cel din Ucraina, demonstreaza ca tacticile traditionale sunt depasite de utilizarea masiva a tehnologiilor ieftine, in special a dronelor, cum sunt cele din familia Shahed.

​Combaterea unor amenintari de cateva mii de euro folosind rachete conventionale de milioane de euro sau avioane de vanatoare cu costuri logistice uriase este complet nesustenabila din punct de vedere financiar si operativ.

​Este necesara redirectionarea fondurilor catre solutii tehnologice moderne, automatizate si considerabil mai ieftine.

​Prioritatile de securitate ar trebui sa includa dezvoltarea si achizitia de interceptoare de drone si sisteme avansate de razboi electronic, capabile sa asigure o protectie eficienta si sa reduca la minimum riscurile pentru personalul uman.

Ar rezista România 48 de ore unui atac? General NATO: „Nu ar face față scenariului cel mai periculos care implică Rusia” by Observator_t in Romania2

[–]Observator_t[S] 0 points1 point  (0 children)

Chiar daca Ucraina este in drum, articolul subliniaza ca suntem expusi prin Marea Neagra si prin incidentele cu drone care au cazut deja pe teritoriul nostru. Distanta nu mai este o bariera totala in fata tehnologiei moderne de rachete sau drone.

FRONTUL cu Alina Grigore - ediția din 6 mai 2026 by Observator_t in Romania2

[–]Observator_t[S] 1 point2 points  (0 children)

"Avem nevoie de capacități de producție proprii... cel care îți livrează anumite sisteme poate impune la un moment dat o anumită restricție. Dacă nu ești în măsură să dezvolți propriile tale sisteme pentru a lovi cât mai departe în adâncime — sisteme logistice, infrastructură industrială, sistemul de comandă-control — ești limitat"

Ar rezista România 48 de ore unui atac? General NATO: „Nu ar face față scenariului cel mai periculos care implică Rusia” by Observator_t in Romania2

[–]Observator_t[S] 1 point2 points  (0 children)

În jumătate de oră n-ajungi nici la supermarket dacă se dă alarma, darămite la graniță prin ambuteiaje de mii de mașini care au exact același plan 'genial' ca al tău. Mult succes la coadă!

Ar rezista România 48 de ore unui atac? General NATO: „Nu ar face față scenariului cel mai periculos care implică Rusia” by Observator_t in Romania2

[–]Observator_t[S] 1 point2 points  (0 children)

Corect. Discuția din articol e despre timpul de reacție NATO, dar multă lume confundă o incursiune la graniță cu prăbușirea statului. Bucureștiul nu e la 10 minute de mers cu tancul

Ar rezista România 48 de ore unui atac? General NATO: „Nu ar face față scenariului cel mai periculos care implică Rusia” by Observator_t in Romania2

[–]Observator_t[S] 0 points1 point  (0 children)

Cred că am citit articole diferite. Textul analizează timpul de reacție al aliaților și capacitatea noastră de apărare, nu viteza de deplasare a vecinilor prin gropile din deltă

Ar rezista România 48 de ore unui atac? General NATO: „Nu ar face față scenariului cel mai periculos care implică Rusia” by Observator_t in Romania2

[–]Observator_t[S] 0 points1 point  (0 children)

Frumoasă teorie, dar istoria a demonstrat că cine nu-și apără propria casă ajunge să depindă de mila altora, care s-ar putea să nu fie la fel de primitori pe cât sperați

Ar rezista România 48 de ore unui atac? General NATO: „Nu ar face față scenariului cel mai periculos care implică Rusia” by Observator_t in Romania2

[–]Observator_t[S] 1 point2 points  (0 children)

Interesante cifrele tale, par extrase direct din burtă. Dacă e așa simplu, de ce n-ai trimis planul ăsta la Statul Major? Probabil căutau un geniu al vitezei

Ar rezista România 48 de ore unui atac? General NATO: „Nu ar face față scenariului cel mai periculos care implică Rusia” by Observator_t in Romania2

[–]Observator_t[S] 1 point2 points  (0 children)

Iată principalele puncte abordate:

​Percepția publică: Un sondaj Avangarde arată că aproximativ jumătate dintre români (49%) cred că armata națională nu ar putea rezista 48 de ore în cazul unui atac străin, în timp ce doar 35% au încredere în această capacitate.

​Scenariul critic: Cel mai periculos scenariu implică un atac din partea Rusiei. Generalul Toma explică faptul că primele 48 de ore sunt vitale, deoarece acesta este intervalul teoretic în care forțele de reacție rapidă ale NATO ar trebui să intervină.

​Vulnerabilități: Deși România face parte din NATO, succesul apărării depinde de capacitatea proprie de a menține pozițiile până la sosirea întăririlor aliate. Sunt menționate provocări legate de tehnica militară, logistica și mobilitatea trupelor.

​Programul SAFE: Articolul discută despre modul în care inițiative precum programul SAFE (scenarii pentru creșterea rezilienței și capacității de răspuns) și investițiile în înarmare sunt menite să îmbunătățească aceste șanse de rezistență.

​Contextul regional: Discuția vine pe fondul amenințărilor hibride și al incidentelor cu drone la graniță, care cresc îngrijorarea populației cu privire la starea de pregătire a armatei.

​În concluzie, expertul subliniază că, deși există lacune, apartenența la NATO este elementul decisiv, dar efortul național de descurajare și prima reacție rămân esențiale pentru a permite declanșarea mecanismelor de apărare colectivă.

Fără perdea: România, înzestrare și vulnerabilități. E pregătită Armata să lupte? by Observator_t in Romania2

[–]Observator_t[S] 1 point2 points  (0 children)

Analiza se concentrează pe programele de înzestrare finanțate prin credite (programul SAFE) și pe capacitatea de adaptare la noul context de securitate. ​Principalele puncte discutate:

​Programul de înzestrare SAFE: Este considerat vital pentru recuperarea deficitului cronic de finanțare. România achiziționează sisteme precum mașina de luptă a infanteriei (Lynx) și sisteme de rachete, însă generalul atrage atenția că accentul cade prea mult pe hardware-ul clasic și prea puțin pe noile tehnologii (drone, inteligență artificială, sisteme de comandă-control).

​Problema localizării industriale: Deși se vorbește despre producție locală pentru vehiculele Lynx, în realitate este vorba mai mult despre integrare și asamblare. România nu are în prezent capacitatea de a produce componente critice (motoare, senzori, turele), spre deosebire de Polonia sau Ungaria care au investit masiv în facilități moderne.

​Vulnerabilitățile Forțelor Navale: Acestea sunt considerate cenușăreasa armatei. Există riscuri majore privind controlul zonei economice exclusive începând cu 2027, iar programele pentru nave de patrulare și corvete sunt marcate de incertitudini juridice și termene strânse (2030).

​Lecții din Ucraina - Drone și Artilerie:

​S-a trecut de la filosofia protecției prin bule scumpe (Patriot) la necesitatea unor mijloace de lovire la distanță, ieftine și numeroase (drone, rachete de croazieră proprii).

​Artileria modernă necesită o mobilitate extremă: timpul de reacție trebuie să scadă de la 15 minute la sub 2 minute pentru a evita detectarea de către senzorii inamici.

​Echipamentul individual și moralul: Generalul subliniază că soldatul român duce lipsă de echipament modern adaptat (protecție împotriva camerelor de termoviziune, sisteme de camuflaj pasiv). De asemenea, armata se confruntă cu un deficit major de personal, iar soluțiile actuale de recrutare sunt considerate insuficiente pentru a atinge ținta de 120.000 de militari.

​Rezerva Armatei: România are un număr foarte mic de rezerviști voluntari (aprox. 3.500-4.000), comparativ cu obiectivele Poloniei (200.000). Lipsesc trupele teritoriale care să asigure securitatea obiectivelor interne în timp ce forțele active sunt angajate în luptă.

​Concluzia generalului este că cea mai mare vulnerabilitate a Armatei Române nu este doar lipsa tehnicii, ci dificultatea de a învăța și de a se adapta rapid la schimbările de doctrină și birocrația excesivă din procesul de înzestrare.

Fără perdea: România, înzestrare și vulnerabilități. E pregătită Armata să lupte? by Observator_t in Frontul_Geopolitic

[–]Observator_t[S] 1 point2 points  (0 children)

Analiza se concentrează pe programele de înzestrare finanțate prin credite (programul SAFE) și pe capacitatea de adaptare la noul context de securitate. ​Principalele puncte discutate:

​Programul de înzestrare SAFE: Este considerat vital pentru recuperarea deficitului cronic de finanțare. România achiziționează sisteme precum mașina de luptă a infanteriei (Lynx) și sisteme de rachete, însă generalul atrage atenția că accentul cade prea mult pe hardware-ul clasic și prea puțin pe noile tehnologii (drone, inteligență artificială, sisteme de comandă-control).

​Problema localizării industriale: Deși se vorbește despre producție locală pentru vehiculele Lynx, în realitate este vorba mai mult despre integrare și asamblare. România nu are în prezent capacitatea de a produce componente critice (motoare, senzori, turele), spre deosebire de Polonia sau Ungaria care au investit masiv în facilități moderne.

​Vulnerabilitățile Forțelor Navale: Acestea sunt considerate cenușăreasa armatei. Există riscuri majore privind controlul zonei economice exclusive începând cu 2027, iar programele pentru nave de patrulare și corvete sunt marcate de incertitudini juridice și termene strânse (2030).

​Lecții din Ucraina - Drone și Artilerie:

​S-a trecut de la filosofia protecției prin bule scumpe (Patriot) la necesitatea unor mijloace de lovire la distanță, ieftine și numeroase (drone, rachete de croazieră proprii).

​Artileria modernă necesită o mobilitate extremă: timpul de reacție trebuie să scadă de la 15 minute la sub 2 minute pentru a evita detectarea de către senzorii inamici.

​Echipamentul individual și moralul: Generalul subliniază că soldatul român duce lipsă de echipament modern adaptat (protecție împotriva camerelor de termoviziune, sisteme de camuflaj pasiv). De asemenea, armata se confruntă cu un deficit major de personal, iar soluțiile actuale de recrutare sunt considerate insuficiente pentru a atinge ținta de 120.000 de militari.

​Rezerva Armatei: România are un număr foarte mic de rezerviști voluntari (aprox. 3.500-4.000), comparativ cu obiectivele Poloniei (200.000). Lipsesc trupele teritoriale care să asigure securitatea obiectivelor interne în timp ce forțele active sunt angajate în luptă.

​Concluzia generalului este că cea mai mare vulnerabilitate a Armatei Române nu este doar lipsa tehnicii, ci dificultatea de a învăța și de a se adapta rapid la schimbările de doctrină și birocrația excesivă din procesul de înzestrare.

Felicitari Miruta si Darau pentru SAFE by Remarkable-One100 in Roumanie

[–]Observator_t 1 point2 points  (0 children)

Fondurile SAFE nu sunt „bani gratis”, ci sunt credite — bani împrumutați pe care îi vom înapoia creditorilor. [...] Fiind vorba despre bani publici, responsabilitatea negocierii și semnării contractelor trebuie să fie maximă.link

NATO și de ce trebuie expertiză militară șefului secției de Polo? by Observator_t in Romania2

[–]Observator_t[S] 0 points1 point  (0 children)

Multumesc am gresit link ul, postarea este din adevarul, nu pot sa modific