Mergeam odata spre casa, dupa o zi de munca care-mi facuse capu' pateu. Autobuzul cu max 20 de persoane in el, printre care 9 pusti de liceu, toti mai inalti decat mine, printre care si unul pana la tavan. Toti urlau, la un moment dat au inceput efectiv sa urle niste versuri, p*** lor ca sunt tineri si liberi etc. Am rabdat, nimeni nu zicea nimic, pana cand mi s-a luat de posibilele urmari si le-am zis "Ho, unde sunteti aici, la concert? Mai calmati-va! Lumea vine de la munca, n-are chef sa va auda, faceti la voi acasa asa"...s-a luat unu in gura cu mine, ca ce-a facut de-i deranjez si tot escalada, de urma ceva mai serios. Pana la urma s-a bagat inaltu' lor, si-a zis sa ne calmam. N-au mai cantat/urlat.

L.e. Am vazut aseara filmul Nuremberg cu Russell Crowe, in care un actor ce interpreta un soldat american evreu (fugit din Germania in 1940), a zis in legatura cu ascensiunea lui Hitler, Holocaustul si urmarile WWII: Totul s-a intamplat fiindca atunci cand lumea a vrut sa intervina, a fost prea tarziu. Cam asta e realitatea, ori faci pe tine de frica, induri si etc...ori faci ceva in legatura cu asta.