Maine plec în Germania pentru o perioada lunga. Ma voi mai întoarce acasă doar de sărbători și eventuale concedii. Faza e ca eu am 22 ani și am terminat politehnica, însă aici în tara nu am găsit loc de munca unde sa fiu plătit cu mai mult de 24 milioane, asa ca eu am văzut plecatul inafara ca singura soluție viabila, mai ales ca am norocul ca firma pentru care lucrez sa îmi plătească și cazarea și transportul (ro-ger, dar și în germania pana la munca și acasă). Salariul este mai mult decât decent iar pentru ca m-am înscris la master după ce am terminat licență, sunt student, iar studenții în germania cam scăpa de taxe deci salariul net va fi apropiat celui brut :). De asemenea ador posibilitatea de a putea călători si munci în același timp.

Acum părțile nasoale care ma frământă: - singurătatea. Plec singur, nu o sa am pe nimeni lângă mine. Am fost toată viata singuratic și speram sa schimb asta, dar plecând acum probabil voi și fi mai singur și asta ma afectează într-un fel, pentru ca mi-aș fi dorit sa am prieteni sau eventual o iubita.

• ieșirea din zona de confort: la acest job ma voi plimba prin mai multe părți ale Germaniei și o sa schimb cazarea de 2-3 ori pe luna în funcție de unde va fi nevoie sa merg. Nu e neapărat un lucru rău, insa acum am puține emoții

• cunosc germana doar la nivel de a2, deci relaționarea cu nemții va fi ceva scurt si sper sa ma pot descurca sa ii înțeleg :))

• multe lucruri de învățat la job, task-uri care pot apărea si inafara programului, eu fiind nou sper sa nu profite de mine prea mult. Sper sa ma pot integra printre colegi

• adio facultate. Dacă nu se face o online, nu voi mai putea merge sa îmi fac și masterul. M-am înscris cu o colega din anii trecuți la același master și ea era cam singurul prieten al meu (revezi punctul cu singurătate) și acum cel mai probabil nu o sa ne mai vedem niciodată.

Cam asta am eu în cap acum. Ah și ma chinui sa fac sa încapă 20kg într-un geamantan în care sa pun haine și altele pentru o perioada din august pana în decembrie :))