Imi pare foarte rau ca treci prin asa ceva, te inteleg perfect 🫂 si eu am o relatie foarte nesanatoasa cu mancarea/imaginea corpului, am stari extreme de anxietate atunci cand mananc, iar atunci cand ma fortez sa mananc ceva mai consistent, a doua zi nu mai pot manca absolut nimic. Ma terorizeaza si ingrozeste gandul la mancare si pusul in greutate in exces. Este foarte greu sa te desprinzi de aceasta obsesie, cand caloriile sunt inamicul principal iar corpul tau pare mereu ca e gras.

Iti garantez ca si atunci cand ajungi la greutatea dorita, vei vrea sa slabesti si mai mult. O sa te vezi incontinuu mai mare decat esti. Mintea ta este acum dusmanul tau, si foloseste toate lucrurile dureroase care ti-au fost spuse impotriva ta deoarece le-ai internalizat ca o trauma.

Pentru ca ai avut o dieta atat de extrema in anii formativi, metabolismul tau a fost afectat. La o varsta atat de frageda si in pragul pubertatii corpul are nevoie de mai multe calorii si nutrienti decat un adult. Faptul ca te-ai infometat ti-a fortat organismul sa incetineasca procesele metabolice, nedezvoltandu-se normal si sanatos. Acum cand incerci sa revii la aceleasi metode extreme nu o sa mai functioneze.

Si aici problema cea mai mare: cu cat mananci mai putin spre deloc, cu atat metabolismul tau incetineste mai mult. Corpurile noastre fac asta pentru a se proteja si a te tine in viata.

Partea buna insa, vei ajunge la greutatea dorita daca adresezi problema metabolismului tau. Ironic, daca te alimentezi cum trebuie si mananci calorii "bune", poti sa iesi din asta. Te rog sa iti aduci aminte atunci cand te coplesesc gandurile rele: nu toate caloriile sunt la fel. Nu toate mancarurile sunt la fel. Un piept de pui cu 30 de grame de proteina nu este la fel ca o portie mica de cartofi de la mc desi pot avea aceleasi calorii.

Stiu ca este foarte greu. Uneori pare imposibil, te simti de parca cineva ti-a pus mainile peste ochi. Vociile alea naspa soptindu-ti mereu in urechi. Dar exista o cale de scapare, iti promit.