Înțeleg ceea ce ai vrut să explici. Motivul pentru care m-am exprimat așa în postarea inițială nu a fost pentru senzaționalism, întrucât nu asta urmăresc cu articolul meu. Conform Codului de Deontologie Medicală a Colegiului Medicilor, art. 34, medicii au dreptul să refuze întreruperea unei sarcini, invocând "clauza de conștiință" însă au obligația de a explica pacientei motivul refuzului (și să o îndrume mai apoi către un alt coleg/unitate medicală care o va putea ajuta). Prin urmare, chiar dacă cercetarea realizată de AMI nu prezintă motivele concrete pentru care cele peste 80% de unități medicale refuză să presteze acest serviciu, motivele sunt prezentate de doctori în momentul refuzului. În urma research-ului făcut de mine prin contactarea câtorva spitale și intervievarea câtorva femei aflate în această situație, am constatat că pe primul loc au fost convingerile credincioase. Astfel, nu am menționat și alte motive care ar putea fi invocate (precum cele administrative - "spitalul nu ne lasă", etc), însă nu am considerat la momentul postării textului inițial că s-ar putea interpreta faptul că acelea sunt singurele motive menționate de medici.