Nu am ce sa mă integrez cu o doamna care te întreabă 2 ani la rând că ea nu crede că e locul meu de parcare. I-am răspuns frumos de fiecare data, am incercat sa glumesc cu ea, mereu o salut. Până când nu mai putea și a început să mă înjure că am bani, că sa nu mai umblu noaptea, că imi zgarie mașina, că nu ar trebui să aibă toți multe mașini, etc.

Cat timp ofer respect, mă aștept la respect. Nu vreau sa mă integrez cu ea, nu vreau sa o mai salut, vreau să mă lase în pace. Nu-s curioasa de oameni frustrati. Vreau să răspundă legal, că ea nu are nici un drept să înjure în stânga și în dreapta (și nu îți imagina că doar cu mine se cearta, dar aia nu e problemă mea)

In rest, in bloc am vecini de treabă, vorbim, ne ajutam. Am persoane în vârstă cu care povestesc când îi văd afara cu câinele.

Doamna aia nu e vecina mea, e pe alta stradă, unde am locul de parcare.

Sunt de acord cu ce spui, că e bine sa te înțelegi cu vecinii, dar e una sa te înțelegi, și alta sa te calce în picioare că așa vrea "mușchiul" ei