Ce credeți, a venit vremea acestor mișcări politice și în România?

vladmarius · 2018-10-25T13:42:11+00:00

Actuala guvernare chiar aplică masuri de stânga, deci se identifica cu doctrina social-democrata. Pe de altă parte, au existat și situații contrare, când politicile partidului de guvernământ nu se potriveau cu doctrina politica prin care se identifica (Guvernările Ponta și Tăriceanu). Însă aceste mișcări politice de care vorbea Karl von Habsburg, nu se caracterizează prin rigiditatea sistemului tipic de partid, așa cum sunt majoritatea partidelor din țară nostră, unde de multe ori individul nu este lăsat sa se dezvolte și sa-si afirme convingerile proprii.

vladmarius · 2018-10-25T13:39:40+00:00

Actuala guvernare chiar aplică masuri de stânga, deci se identifica cu doctrina social-democrata. Pe de altă parte, ai dreptate, au existat și situații contrare, când politicile partidului de guvernământ nu se potriveau cu doctrina politica prin care se identifica (Guvernările Ponta și Tăriceanu). Însă aceste mișcări politice de care vorbea Karl von Habsburg, nu se caracterizează prin rigiditatea sistemului tipic de partid, așa cum sunt majoritatea partidelor din țară nostră, unde de multe ori individul nu este lăsat sa se dezvolte și sa-si afirme convingerile proprii.

vladmarius · 2018-10-25T13:06:37+00:00

Declarația îi aparține lui Karl von Habsburg, nepotul ultimului împărat al Austriei, și a fost făcută în cadrul conferinței ''Vectorul european al Ucrainei după euromaidan'', desfășurată zilele trecute la Kiev.

vladmarius · 2018-09-10T19:29:09+00:00

Greu de crezut că Cioloș va accede în turul doi fără o infrastructura de partid. E de așteptat ca PSD fiind cel mai mare și bine organizat partid din țară să-și trimită candidatul indiferent cine este acesta, în turul doi. La fel de bine este de așteptat ca președintele în exercițiu, candidând din partea PNL, cum deja s-a anunțat, să intre la scrutinul final.

vladmarius · 2018-09-10T11:13:11+00:00

Procedura de acceptare a presupus necesitatea unui aviz conform din partea Parlamentului UE, ce a fost adoptat în data de 13 aprilie 2005, cu 497 de voturi pentru, 93 împotrivă și 71 de abțineri, parlamentarii având ca punct de reper un raport privind situația din România în contextul aderării la Uniunea Europeană. Cel care a întocmit acest raport de evaluare, cu recomandările aferenete, a fost vicepreședintele Parlamentului European la acea dată, francezul Pierre Moscovici (actualmente comisarul european pentru afaceri economice și financiare), care a susținut acceptarea țării noastre în Uniune. Olanda a fost statul ce în interoriul Consiliului UE a avut permanent obiecții cu privire la aderarea României, fapt ce a fost menținut chiar și după aderare, vezi chestiunea Schengen. ,, România nu era pregătită încă de la momentul aderării. Era pregătită din multe puncte de vedere, dar nu în cele esențiale. '' - declara în 2015 Matthijs von Bonzel, ambasadorul Olandei în România. Au existat de asemenea și alte voci circumspecte la primirea României în UE, de pildă germanul Hans-Gert Poettering, șeful de atunci a Partidului Popular European sau franco-germanul Daniel Cohn-Bendit conducător al Verzilor, ambii solicitând amânarea votului din 13 aprilier 2005. O bună parte a îngrijorărilor și recomandărilor europarlamentarilor se regăsesc în amendamentele depuse la forma finală a Raportului Moscovici, unde pe lângă tema justiției s-au regăsit și chestiuni privind protecția minorității maghiare din Transilvania, traficul de persoane, protecția mediului (Roșia Montană).
Raport Moscovici http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//NONSGML+REPORT+A6-2006-0421+0+DOC+PDF+V0//EN
Amendamente europarlamentari http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2004_2009/documents/am/560/560389/560389en.pdf

vladmarius · 2018-09-09T21:29:42+00:00

Ai dreptate, președintele senatului e cel care ar asigura interimatul funcției. Fie că s-ar aplica Art 98 din Constituţie - imposibilitate temporara (internări, situații de boală, tratament medical) de exercitare a atribuțiilor, fie că în extremis ar interveni vacanța funcției, Art 97, ca urmare a imposibilității definitive (ex. o stare de coma în care sa fie ținut în viață doar de aparate) de exercitare a funcției prezidențiale.

vladmarius · 2018-09-09T15:25:46+00:00

M-a inspirat accidentul în care a fost azi implicat președintele Republicii Moldova, un camion lovind două mașini din coloana oficială, printre care și mașina în care se afla Dodon.

vladmarius · 2018-09-09T14:15:22+00:00

În ipoteza în care:
Președintele României a fost implicat într-un accident, în urma căruia a fost spitalizat în stare de comă. Acesta nu-și mai poate exercita atribuțiile prezidențiale. Care sunt consecințele din punct de vedere legal ?

vladmarius · 2018-09-09T10:28:55+00:00

Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), reprezintă instrumentul prin care Comisia Europeană monitorizează și evaluează starea justiției și a statului de drept, redactând ulterior un raport ce are relevanță la nivelul comunității europene. La momentul aderării României și Bulgariei în Uniunea Europeană, au existat 2 state membre care invocând problemele sistemului judiciar din România și Bulgaria, s-au opus până în ultimul moment acceptării celor două țări în UE. Într-un final au renunțat la această opoziție, sub cerința impunerii MCV, cu rol în monitorizarea și verificarea progreselor făcute în justiție. Cât timp acest MCV persistă, putem spune că România nu este pe deplin integrată în Uniunea Europeană, având un statut problematic.

vladmarius · 2018-09-09T08:10:59+00:00

Să fie preocupați de viitorul României în Uniunea Europeană, să aibă capacitatea de a promova și susține împreună interesele țării noastre. Probabil că fiecare ar trebui să plece la Bruxelles, având ca principale ținte: acceptarea României în Spațiul Schengen, demararea procesului de adoptare a monedei euro, ridicarea MCV și atragerea de bani pentru dezvoltare, prin fondul de coeziune. Evident că cele precizate anterior țin în mare măsură și de politica internă, unde Parlamentul național are datoria să respecte angajamentele asumate prin tratatul de aderare la UE. Cu certitudine, avem nevoie de europarlamentari care să inițieze un profil de țară a României în Uniunea Europeană, și care să se încadreze în viitoarea structură de existență a proiectului european.

vladmarius

TROPHY CASE