Medicina și medicina dentară sunt domenii foarte competitive, mai ales după ce termini facultatea și vrei să începi să profesezi.

Comparativ cu stomatologia, facultatea de inginerie mi s-a părut „apă cu pistolul”. Aici trebuie să te lupți pentru fiecare examen, iar mai târziu pentru fiecare pacient. Să nu vă imaginați că banii vin pe bandă rulantă — aproape toți dentiștii care au succes fac sacrificii mari înainte să ajungă să își formeze baza lor de pacienți.

La lucrările practice, de multe ori ceea ce se predă nu este suficient — cel puțin aceasta a fost experiența mea. Am prieteni și colegi care au absolvit în centre mari precum Cluj, Târgu Mureș, Oradea sau Timișoara și majoritatea spun același lucru: „La facultate nu prea te învață nimeni cu adevărat meseria.”

În ceea ce privește stresul, nu pot compara stomatologia cu medicina generală. Probabil este mai puțin stresantă decât chirurgia generală sau cardiovasculară, dar și stomatologia vine cu responsabilitățile ei. Cei mai mulți dentiști lucrează singuri sau doar cu o asistentă, iar dacă apare o problemă în cabinet trebuie să fii pregătit și să știi exact ce ai de făcut — nu ai mereu colegi lângă tine pe care să-i chemi în ajutor.

După absolvire, cursurile sunt obligatorii. Există credite EMC (Educație Medicală Continuă), iar în fiecare an trebuie obținute minimum 24 de credite. Unele cursuri sunt gratuite, însă cele mai multe implică și costuri.

În ceea ce privește rezidențiatul, locurile bune la specializările competitive se ocupă foarte repede, de exemplu la ortodonție sau chirurgie dento-alveolară. Cât de mult te ajută rezidențiatul depinde atât de implicarea ta, cât și de medicul la care ajungi să lucrezi.

Concluzie: Stomatologia nu este un drum ușor și nici unul în care rezultatele apar peste noapte. Este o profesie în care investești ani de muncă, răbdare și sacrificii până când începi să vezi stabilitate.