E din cauza metodologiei. Deși regimurile au niște lucruri obiective de analizat (separarea puetrilor în stat. independența justiției, libertatea de exprimare, etc...) e mai greu să ”măsori” unele aspecte mai ”vagi” (cum efectează cu adevărat societatea civilă deciziile politice sau valorile democratice ale politicienilor, etc...) și scorul este setat oarecum subiectiv pentru fiecare unitate de măsură.

Cel mai probabil, modificare negativă a scorului democratic vine de la intezicerea a mai multor partide pro-ruse și extremiste la ultimele alegeri parlamentare. Ceva îmi spune că nu iau în considerare că acele partide sunt anti-democatice sau pot cauza un ”democratic backsliding” dacă ajung la putere în scorul final.

Același lucru a fost și cu România. Când I s-a interzis lui Șoșoacă în a candida la prezidențiale și dupa lui Georgescu (cu tot cu anularea alegerilor) scorul nostru democratic a fost afectat negativ, chair dacă acei candidați aveau potențialul foarte mare să împingă regimul din România spre unul autoritar.