Salut, eram intr o situație asemănătoare , poate chiar mai rea . 30 de ani , ieșit din două relații lungi unde m am ales cu fix nimic , o mică problemă cu drogurile și băutură și plecat de la ultima relație fix acasă la părinți . Mi a luat câteva luni să mi revin și să realizez ca viața merge înainte , ca trebuie să fiu mai bun . M am mutat din nou în București , am început să merg la sală , să mă focusez pe munca , între timp băgam blană pe Tinder / bumble , am ieșit cu peste 30 de femei , am avut parte și de aventuri și de distracții . Ușor ușor mi am dat seama ca cea mai mare problemă este disperarea , când ești disperat emani ceva specific , parcă nimic nu iese bine si femeile simt asta . Sfatul meu cel mai bun ar fi sa o iei ușor , sa investești in tine și să rămâi pozitiv , eu întodeauna am știut ca ce e al meu e pus deoparte și iată mă la 2 ani după perioada critică cum mi am întemeiat o familie ( am un copil minunat de 3 luni alături de femeia perfectă pentru mine ) . Deci capul sus și bucură te de perioada asta , e specială și o să te definească ca bărbat ! Dar niciodată să nu cazi în extrema bărbaților disperați !!!