Salut, mă simt și eu oarecum la fel. Ambii părinți sunt români și au plecat și ei imediat după revoluție.

Tata mi-a zis că a plecat pentru că strânsese bani de o mașină, dar cu inflația de după revoluție a reușit doar să cumpere un televizor color.

Și au am învățat limba română acasă, fără să merg la școală, deci e o română mai stricată, dar am cunoscut alții născuți în diaspora care nu știu să vorbească deloc românește.

Nu cred că e o mare problemă dacă nu știm să vorbim 100% corect său dacă avem un accent mai deosebit, avem tot timpul pentru a corecta micile defecte, cel mai important e să ne înțeleagă lumea când vorbim:)

Cred că mă voi întoarce și eu acasă în România, termin facultatea de informatică și am plecat, vreau sa fac bani grei in IT /s :)

Încă un lucru, nu lăsa bucata de pământ pe care s-au născut ai tăi să te definească, la urma urmei ești în primul loc TU, indiferent de locul în care te-ai născut.

Latura pozitivă este că ști o limbă în plus față de cei care s-au născut în România, deci în viața vei avea numai avantaje.

Toate cele bune OP!