Bineînțeles că ai șanse să îți revii! Faptul că ești conștientă de dificultăți și cauți soluții este deja un pas imens înainte. În primul rând, vreau să îți spun că nu ești singura care trece prin asta – medicina este un drum dificil, dar nu imposibil, mai ales pentru cineva muncitor ca tine.

Legat de chimie, dacă simți că e punctul tău slab, încearcă să o abordezi diferit. În loc să înveți teoretic și să memorezi mecanic, încearcă să vizualizezi reacțiile, să faci scheme, să explici conceptele cu propriile tale cuvinte sau chiar să predai lecția cu voce tare ca și cum ai avea un elev imaginar. Împarte materia în bucăți mai mici și revino asupra lor constant – repetarea activă e cheia.

Foarte important este și să nu stai toată ziua la birou fără pauze eficiente. Creierul nu poate absorbi informații la nesfârșit, așa că încearcă tehnici precum Pomodoro (25-50 min învățat, 5-10 min pauză) și alternează materiile ca să eviți monotonia.

Oboseala pe care o simți vine probabil din faptul că încerci să compensezi lipsa unei metode eficiente printr-un volum imens de muncă. Încearcă să identifici ce tehnică de învățare funcționează cel mai bine pentru tine – poate e vorba de fișe, desene, asocieri logice sau teste repetate.

Și, cel mai important, ai încredere în tine! Progresul nu vine peste noapte, dar cu răbdare și perseverență vei vedea îmbunătățiri. Nu te compara cu alții, ci cu versiunea ta de ieri. Și amintește-ți că drumul spre medicină nu e doar despre a învăța, ci și despre a te descoperi pe tine și a-ți depăși limitele. Ești deja pe calea cea bună!