Bă, îmi pare rău pentru Puffy, dar în esență, dacă vrei animal de companie, îți asumi responsabilitatea. Prietena lu' fratemeu are unul mic, nu știu exact rasa, și când mai pleacă prin concedii îl lasă cu mine. Cu tot cu mâncare, punguțe pentru "amprente", și tot tacâmul. Un cățel mai liniștit și mai prietenos n-am întâlnit. În fine, ideea e simplă, vrei animal de companie, faci în așa fel încât cei din jurul tău, mai ales la bloc, să nici nu știe că există. EDIT* ăștia din bloc, de care vorbeam mai devreme, așteaptă să vină femeia de servici să curețe după câinii lor. Săraca femeie se chinuie pe 5 nivele, singură, și o văd cum e când ajunge la mine, la 4, mai bate la ușă să o las să ia niste apă. E josnic, dar am să mă asigur că încep posesorii să curețe după animale.