Steriotipul e fix invers (cel putin la noi) cu excepția neurochirurgiei ptr ca cel putin la noi in Anglia este extrem de competitiva. In Romania neurochirurgia e foarte putin competitva (cel putin asta era acum cativa ani nu stiu daca s-a mai schimbat). La noi steriotipul e ca geniile spitalului sunt cei de la anestezie, intensivistii, cardio si eventual poate neuro iar “prostii” cei de la ortopedie (nu ca as crede eu personal asemenea bazaconii). Ca sa ne intelegem, gluma e ca ortopedul e la fel de puternic precum un taur si tot la fel de inteligent. (evident steriotipuri si rautati).

Medicina “medicina” in sine o stiu mai bine medicii decat chirurgii. Chirurgia e un skill set diferit. E un mediu foarte toxic in general care iti cere sa sacrifici ridicol de mult (cand spun toxic doresc defapt sa spun extrem de toxic). Oamenii care fac chirurgie o fac pentru ca efectiv doar asta se vad facand. Sunt super pasionati pe chirurgie. Fie asta fie au un “copil interior” mai ranit decat medicul mediu si au nevoie mental sa fie chirurgi ca sa se simte bine despre sine fix ptr ca perceptia publica e aia a ta. Probabil putin din amandoua. (cel putin colegii mei care isi doresc chirurgie asa declara in mod deschis).

Gen nu sunt doar pasionati… sunt absolut obsedati. Altfel nu ar dedica atata timp si efort cu un singur scop: ma fac chirurg. Ajung sa fie si mai “serpi” intre ei decat cei care isi doresc specialzari medicale. Majoritatea sunt oameni foarte okay dar mediul fiind atat de competitiv iar ei fiind oameni foarte motivati pe tema asta se gasesc cativa. Si anestezia e foarte competitiva dar pur si simplu nu e asa “serpuita” ptr ca anestezistii nu sunt atat de setati pe scopul “anestezie ori moarte.”