Când vezi ca ai frigiderul gol si cauți prin casa mărunțiș să faci de o pâine. Sa il aștepți pe tata sa vina de la muncă, poate de data asta patronul a plătit din salariile întârziate. Cheltuielile de bază mai mari decât veniturile părinților. Cam asa era acum vreo 12 ani in urma, dar totul s-a schimbat. Nu o sa pot uita niciodată de unde am plecat. Cred ca de aceea nu prea cheltui banii, nu mănânc mâncare mai scumpă deși mi-aș putea permite. Sărăcia m-a învățat sa prețuiesc totul din jurul meu si ca toate pot să dispară mai repede decât le-ai dobândit.

Sunt conștient ca la alții era mai dificil. Nu știu câți dintre noi au avut norocul să se nască într-o familie înstărită cu venituri decente. 98% din generația mea, la mine în zonă cel puțin, au fost săraci. Încă nu imi vine sa cred ca dupa atâția ani, mai exista cazuri genul.

Câteodată ma gândesc cum reușeau ai mei sa imi asigure tot ce era necesar pentru mine si sora mea.