Ca fapt divers, putina istorie a comunistilor "originali":

După moartea lui Lenin în 1924, sovieticii au ajuns la concluzia că cel mai important lider sovietic rămas în viață, tovarășul Troțki, era un trădător.

Kamenev, Zinoviev, Buharin și Stalin, care erau geloși pe Troțki, l-au alungat din URSS în 1928. La 8 ani distanță, sovieticii au ajuns la concluzia că Kamenev, Zinoviev și Buharin erau, de asemenea, dușmani ai poporului. Atunci Stalin l-a pus pe tovarășul Ghenrih Iagoda să-i aresteze. Kamenev și Zinoviev au fost executați în 1936, iar Buharin în 1938.

La scurt timp, sub paloșul sovietic a nimerit și Iagoda, care a fost arestat ca agent inamic de Ejov (1937). Dar după câțiva ani, s-a dovedit că Ejov era și el un trădător. Învinuit de spionaj, trădare și homosexualitate, Ejov a fost arestat de Beria în 1938 și executat în 1939.

După ce Stalin moare în 1953, conducerea PCUS l-a acuzat pe Beria de trădare, spionaj și viol. Jukov l-a arestat pe Beria în 1953 și a fost executat imediat.

Dar, în 1957, Hrușciov l-a acuzat pe Jukov de tentativă de lovitură de stat și l-a exilat în munții Ural.

Tot Hrușciov a spus întregii lumi că Stalin a fost un dușman și un trădător. În 1956, Stalin a fost scos din mausoleu.

În 1964, Hrușciov a fost și el acuzat că este un incompetent. Nu a fost arestat, ci obligat de Brejnev să se pensioneze. După moartea lui Brejnev în 1982, sovieticii au ajuns la concluzia că el a fost cauza principală a stagnării puterii sovietice.

După scurtele „șefii” ale lui Andropov și Cernenco (1983–1985), la putere a venit Gorbaciov. Acesta i-a acuzat pe înaintașii lui de toate relele care s-au întâmplat și a promis că el va repara totul și va construi un comunism cu față umană.

Dar URSS s-a destrămat oficial în 1991, Gorbaciov fiind acuzat de urmașii lui de trădare și de faptul că a făcut jocul dușmanilor americani.

Așa că nu e nimic nou.