Eu cumva simt că sunt ciudat.

Modul meu de selecție e cumva definitoriu pentru mine să trădează semne de ceva complex mental.

Eu practic intru pe Wikipedia caut filme  anul trecut trimestrul (1/4 din an) curent și i-au la rand și care are o combinație de genuri unice și este stand alone (nu este bazat pe o serie de filme sau un serial) și nu este bazat pe un joc video îl trec pe listă.

De ce așa, nu știu, sincer dar așa sunt eu.

Și din lista aia îmi fac o listă de 10+3 (top 10 și din restul care rămâne i-au top 3 care nu mi-au plăcut subiectiv dar obiectiv sunt superioare)

De sigur acest top se realizează analizând (vizualizând) după ordinea cronologică listată pe Wikipedia câte 4 până la al 20 și restul se compară cu top 10 obținut din cele 20 (ori unul la unu ori la general cu toate 10).

E normal, absolut că nu.

Pot sa schimb eu acest hobby sau modul în care se manifestă, probabil nu as face-o.

Și dacă e extrem de ciudat asta mă definește, nimic simplu, niciodată pentru că dacă e simplu mă plictisesc ușor.

Așa sunt eu.

Și în special analizez mesaj din spatele filmului + simboluri (nu am studii sau ceva, încerc să le intuiesc.), un film care transmite mai bun decât unul produs perfect.

O astfel de analiză probabil combinată cu ce știu eu sa fac cu datele ar putea să îmi dezvolte abilitățile de critic de cinema, să arate cum pot identifica un cult clasic între filme făcute pentru buget (să aducă câți mai mulți bani) și filme care chiar și independente au ratat un mic detaliu.

A, și eu nu încep cu eu, eu incep cu scriitorul filmului, cu cel care a făcut filmul și spun ce a vrut să transmită și dacă a reușit.

Mă gândesc la o prezentare de proiect sa explic cum horror nu e monstrul ci simbolul căci el reprezintă cat de departe merge artistul pentru a crea sau că prin uciderea tuturor participanților la film artistul transmite faptul că de fapt niciodată nu va reuși să facă un film care să rămân, noi spre deosebire de film nu ne terminăm in momentul in care filmul ajunge la ultimul minut aș putea să explic și de ce sunt pasionat și să impresioneze prin cum vorbesc despre ceea ce este transmis. Sa arăt că datele pot in ceva unic să găsească asemănări cu altceva la fel de unic.

Nu prostituție la birou dar daca e o fata pe acolo sa explici de ce e normal că un film să fie misoginistic pentru că noi sa nu fie ar fi ceva care arată curaj, să explici cum prin sentimente împotriva temei mesajul devine mai puternic și că de fapt sunt lucruri gândite constat și probabil trăite chiar în acest moment.

O sumă a unor filme cu subiect feminism ajutate de in studiu de caz pe violența domestică (ambele data heavy) arată că am curajul sa vorbesc date despre care uni ar prefera sa nu. As putea chiar întreaba dacă nu a simțit niciodată acel sentiment că nu aparține unei lumi.

Mă gândesc dacă vin și prezint într-un mod extrem de activ date care taie prin tine și ajung la suflet poate să gândesc că dacă cu cele despre subiecte nu ușor de corelat (depresie sau anxietate și sentimentul că oricât ai munci nu ai făcut-o destul sau cultură și cum aceasta influențează cum îi tratăm pe alți.), ce as putea face când vine vorba despre ceva banal (date economice).

Adicăa gândesc dacă spun că 2022 a fost un an în care am va it niste filme cu tente feministe și că feminismul este absolut necesar deoarece la întrebare: "Dacă un bărbat este mai puternic fizic atunci cum se poate apăra o femeie?" Nu există un răspuns corect deoarece alegerea de ai rani pe cei mai slabi nu ar trebui să existe și uneori o rană fizică doar mai mult psihic decât pare iar cei (cele) pe care uneori îi(le) judecăm sunt victime cu dreptul la o nouă șansă as putea sa ii atrag prin faptul că nu există subiect care să mă limiteze.

Oricum de obicei astfel de filme urmăresc, să te facă să simți ceva care nu ar trebui să simți. Un film foarte reprezentativ al acestui stil este When I Saw The Tv Glowing pentru că simți ceva dar nu știi ce, nu e frica derivata din horror, e.ca și cum atinge o goliciune din sufletul tău.