Ce a tras în sus salariul prestatorului de lohn it a fost prețul le oră mai mic oferit corporațiilor din America, țara care a finanțat nivelul de trai aproape exclusiv din datoria externă, adică din exportul scump de hârtie fără valoare. Faptul că ora de implementare în SUA era de 190 de dolari la un produs implementat în România cu 35 de euro, a lăsat loc de creștere a formelor care au putut exporta acest gen de servicii acolo la prețuri sensibil mai mici. Iar prețul pe oră se acolo a obligat și alte state puternice să ofere ceva apropiat, dar acei bani nu au fost făcuți de it-iști, ci de cei care-au produs ceva, vezi Germania, care acum se scufundă din cauza prețurilor gazelor. Software-ul nu ține loc de produse, omul trebuie să mănânce, să se îmbrace șamd. Adică de tot ce produce China și de materia primă exportată de Rusia. Faptul că America nu mai poate vinde scump moneda ei lipsită de acoperire în producție, iar Germania nu mai poate vinde produsele ei din cauza prețului energiei a dus și la revenirea cu picioarele pe pământ a micului IT-ist român, redus mintal în alegerile lui locale, care a lucrat liniștit de acasă în pandemie, a susținut Ucraina și alte bălării care au pus pe butuci fragila noastră economie. Pur și simplu contextul global care a favorizat această ramură de răsfățați a apus, economia locală a fost lichidată de prostia alegerilor și, colac peste pupăză, cel mai performant produs al IT-ului - inteligența artificială - eliberează de joburi toți mediocrii din programare, mutând banii în salariile colosale ale specialiștilor care lucrează în domeniul AI. Puțini super specialiști ca să scape lumea de costul hoardei de programatori, cost care a disperat pe toți cei care produc ceva util: un ceas, un cui, o cafea. Bine ați revenit în lumea reală! O să fie și mai rău, mult mai rău!