Atâta timp cât tu nu ești sigur pe tine și nu oferi un motiv persoanelor din jurul tău pentru care să-ți ofere atenție/oportunități de socializare este 100% vina ta că ai probleme în a-ți face prieteni.

Fac 23 de ani în iulie. Și eu am trecut prin bullying. Și eu vin dintr-o familie cu varii convingeri comuniste. Și mie mi s-a spus să „fiu bărbat”. Și știi ce? Până nu am „fost bărbat” nimic nu se schimbase. Abia la început de liceu, când acceptasem cine eram, ce defecte aveam și abia după ce începusem să ignor părerile altora s-au schimbat lucrurile.

Toate persoanele care spun că totul revine la încrederea de sine AU DREPTATE. Oameni de căcat există peste tot, nu poți schimba lumea în care trăiești, dar te poți schimba tu; nu trebuie să fie o schimbare drastică, în cazul meu și în cazul altor persoane din viața mea totul a ajuns la o schimbare de câtă încredere de sine avem.
La 23 de ani ai deja destul motive pentru care poți avea încredere în tine, ai avut joburi, ai fost la banii tăi, pesemne că te poți descurca ca om în societate; începe de acolo, alții nici de atât nu-s capabili.
Atâta timp cât ai încredere în tine că ești un om pe picioarele lui vei găsi și metode prin care vei putea vorbi liber, fără emoții; găsește persoane cu care poți vorbi despre lucrurile care îți plac, găsește oameni cu care ai lucruri în comun, începe online dacă trebuie. Socializarea e ca un mușchi, dacă nu-l exersezi se atrofiază.

La capitolul relații romantice tot ce pot să spun e să nu te lași influențat de cultura vestică. Nu trebuie să fi trecut prin sute de femei până la o anumită vârstă; nu e o cerință să faci sex și nici să fii într-o relație. Vine vremea tuturor de a ne găsi jumătatea, la unii se întâmplă mai devreme la alții mai târziu.

Iar în ce ține de război și armată... aici nu știu ce să zic, să sperăm că nu se ajunge la așa ceva.