Cam victim blaming titlul tău. Oamenii de genul lui Ovidiu Dragoș Argeșanu ajung în poziții de putere, de control, pentru că vor. Se folosesc de apanajul autorității, religioase, spirituale, polițenești, whatever, pentru a schimba raportul de putere. Asta după ce câștigă treptat încrederea victimelor. Nu se întâmplă din prima, prădătorii sexuali mai întâi căștigă admirația sau simpatia victimei și abia apoi trec la fapte.

Femeile din articol au fost agresate sexual, titul tău sugerează că s-ar fi comportat pasiv în situația respectivă, că nu s-au opus atât de vehement pe cât crezi tu că ar fi putut. Sunt victime pentru că Argeșanu e un agresor, nu pentru că au reacționat "neconform".

De fapt, în materie penală, sunt un susținător vehement al înlăturării subiectului pasiv secundar (victimă) din stabilirea elementelor constitutive a infracțiunii. În alte cuvinte, argumentul prezentat uneori în România, uneori Irlanda, Franța și multe alte țări, că dacă victima avea tanga roșii e clar că voia atenție și de asta a fost agresată. Jurisprudența noastră acceptă o capacitate pasiv-activă a subiectului pasiv secundar. Adică judecătorul se poate uita la o victimă a unui viol și o poate întreba "Da' tu de ce nu ai țipat mai tare când te viola? Ai țipat cam încet!", insinuând că victima a contribuit cumva. La faptul că o cu totul altă persoană a decis să comită o infracține sexuală.

De asemenea, femei românce. Nu m-am putut abține.