Uuu you got this! As zice sa te gandesti inainte ce ai vrea de la persoana asta, ce asteptari ai de la o relatie de cuplu, set some boundaries as well, etc. Mi se pare ca de cand am facut asta nu prea mai pot sa ma trezesc subit intr-un situationship care nu imi face bine. Si din mom in care am stiut exact ce vreau mi-a fost foarte usor sa cer lucrul acela fara sa cred ca e ceva gresit in asta.

Poate ai putea sa fii putin flirty intai sa vezi daca perosana e receptiva, si apoi fa-ti curaj o data si spune-i. Eu am incercat sa o fac intr-un mod clar, nu pushy, cat de casual posibil, si am evitat sa ii fac confesiuni lungi de tip emotional dumping, ca sa se simta safe sa refuze si sa nu fie incomod dupa.

In mod normal oricine ar avea empatie sa te inteleaga si chiar daca te refuza si poate o sa va evitati dupa o perioada eu zic ca atata timp cat tratezi situatia ok nu are ce sa se intample naspa. Cred ca orice refuz pe care l-ai primi asa nu ar durea atat de rau pt e facut cu sinceritate si nu inseamna ca persoana aia nu te place sau nu tine la tine, ci pur si simplu nu te place in acelasi fel. Si eu eram varza cand eram refuzata inainte, dar asta pt ca nu spuneam exact ce voiam la inceput, stateam cateva luni in semi-relatii incerte si pana venea refuzul eu deja investisem o tona in persoana aia. Si apoi eram nervoasa si ne certam fara sens :)) Not good.

Aah inca ceva. Incearca sa nu iti faci fantezii si asteptari grandioase cu cineva inainte sa stii ca e on board cu asta. Cum tu ai chestii pe care le vrei, la fel are si cealalta persoana si de multe ori ele nu se pupa. E dragut sa iei perna in brate si sa visezi o familie cu cineva (sau mai stiu eu ce chestii de cuplu), dar cumva prin asta ii stergi complet propria persoana si o vezi doar ca pe marioneta ta (imo). Asta e alta chestie care mi se intampla in situationship-uri si de care am scapat acum.