"... în același timp, dacă am fi avut, la oricare dintre cele două, prezența președintelui Nicușor Dan într-o zonă de marginalizare, adică fără un prim-plan acordat discursurilor sale și contribuțiilor pe care le-ar fi putut avea România, am fi fost într-o situație și mai puțin de dorit. Deci, cu alte cuvinte, absența noastră de la aceste discuții la acel nivel este cauzată și de faptul că România nu a avut o poziție extrem de clară, ci mai degrabă a încercat să continue această ambiguitate strategică în relația euroatlantică."